Lăsatul secului de Crăciun: când se lasă sec și ce înseamnă

Lăsatul secului de Crăciun este pe 14 noiembrie, ultima zi în care se mănâncă „de dulce” înainte de Postul Nașterii Domnului. Postul începe a doua zi, pe 15 noiembrie, și ține 40 de zile, până pe 24 decembrie inclusiv.

Când se lasă sec de Crăciun în 2026?

În 2026, data de 14 noiembrie cade sâmbătă. Se lasă sec în seara acelei zile, fără vreo mutare de dată. Regula bisericească spune că, atunci când 14 noiembrie pică într-o miercuri sau vineri (zile de post săptămânal), lăsatul secului se face cu o zi mai devreme, pe 13. În 2026 nu e cazul.

Tot pe 14 noiembrie, calendarul bisericesc îl prăznuiește pe Sfântul Apostol Filip, iar în tradiția populară aceeași dată marchează începutul Filipilor de toamnă, zilele lupilor.

Ce înseamnă, de fapt, „lăsatul secului”?

Expresia marchează ultima zi de mâncare „de dulce” dinaintea unui post. Înainte de Paște, ritul bizantin are două astfel de zile: lăsatul secului de carne și, o săptămână mai târziu, lăsatul secului de brânză. Înainte de Crăciun există doar unul singur, pe 14 noiembrie.

„Sec” nu înseamnă „uscat”, cum s-ar crede la prima vedere. Liturgistul Badea Cireșanu explică termenul prin „lăsatul seculului”, de la latinescul saeculum: lumea, viața laică. Sensul ar fi că te desprinzi de cele lumești, iar schimbarea dietei e doar un instrument, nu scopul în sine. Ideea apare și în alte culturi: italienescul „carnevale” vine din carne vale, „adio, carne”.

Ce se întâmplă în ziua de lăsatul secului?

Din punct de vedere bisericesc, ziua nu are o slujbă sau un ritual anume. E pur și simplu ultima zi în care alimentele de origine animală sunt permise.

Obiceiul popular, în schimb, a transformat-o într-o masă de familie. În Bucovina, se spune că rudele se adunau la ospăț „cu puști și pistoale”, iar oalele se întorceau cu gura în jos ca să nu intre duhurile rele în casă. Dimineața de 15 noiembrie, resturile de mâncare erau strânse și aruncate spre răsărit, cu rugăciunea ca vrăbiile să nu strice holdele. Se mânca un ou „ca să fii rotund și gras ca oul”, iar dacă un copil strănut, i se dăruia un animal de la ogradă.

Ziua de 14 noiembrie e și ultima în care se poate face cununie religioasă până după Bobotează. Patriarhia nu oficiază cununii în timpul Postului Nașterii Domnului (15 noiembrie, 24 decembrie), nici între Crăciun și Bobotează (25 decembrie, 6 ianuarie). Următoarea fereastră pentru o nuntă la biserică se deschide abia după 6 ianuarie. Căsătoria civilă nu intră sub aceste restricții.

Ce reguli are postul care începe a doua zi?

Postul Nașterii Domnului durează 40 de zile (15 noiembrie, 24 decembrie), perioadă fixată la sinodul local de la Constantinopol din 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi. E considerat mai blând decât Postul Paștelui.

Tipicul Sfântului Sava stabilește un ritm săptămânal:

• Sâmbăta și duminica: dezlegare la pește
• Marțea și joia: untdelemn și vin
• Lunea, miercurea și vinerea: mâncare uscată (fără ulei)

Pește se mănâncă și în zilele marilor praznice care cad în timpul postului: Intrarea în Biserică (21 noiembrie), Sfântul Andrei (30 noiembrie) și Sfântul Nicolae (6 decembrie). Când vezi în calendar mențiunea „dezlegare la pește” sau alte marcaje de post, ele arată exact ce alimente sunt permise în ziua respectivă, un sistem explicat mai pe larg în ghidul marcajelor din calendarul ortodox.

Postul se încheie în seara de 24 decembrie, la Ajun, deschizând seria de obiceiuri și superstiții de Crăciun.