Ce înseamnă când îți țiuie urechea sau ți se bate ochiul

Răspunsul din cărțile vechi nu este unul singur. Artur Gorovei, în culegerea din 1915, consemnează că la Stânca, Iași, „ochiul drept de ți se bate, e a bine” (nr. 2875, p. 246), dar la Tătăruși, Suceava, „vei păți ceva” (nr. 2878). Palma stângă care te mănâncă aduce bani la Broșteni, Suceava, și la Ciulnița, Ialomița (nr. 159, p. 15), iar la Stânca, Iași, înseamnă că vei da mâna cu cineva (nr. 2987, p. 255). Urechea care țiuie vestește la Perieni, Tutova, că „ți-a dat dracul o palmă” (nr. 3923, p. 339), iar la Grozești, Mehedinți, și la Stânca, Iași, că te înjură cineva (nr. 3924). Același semn avea așadar înțelesuri diferite, chiar opuse, de la un sat la altul.

Credința e veche. I.-Aurel Candrea scrie că „încă din vechime, țiuitul urechilor cuiva era considerat ca un semn că în momentul acela îl vorbește cineva de bine sau de rău” (p. 86). În notă îl citează pe Pliniu: „Absentes tinnitu aurium praesentire sermones de se receptum est” (Naturalis historia, XXVIII, 5). Mai jos sunt semnele, familie cu familie, cu locul și pagina așa cum le dau cărțile. Pagina nu spune ce se întâmplă cu adevărat când îți țiuie urechea sau ți se bate ochiul, ci ce se credea.

Urechea: țiuit și ardere

Gorovei are pentru ureche treisprezece intrări, între nr. 3921 și 3932 și la nr. 4329. Candrea le strânge în capitolul despre țiuitul urechilor (pp. 86-87), unde înșiră patru înțelesuri românești: te vorbește cineva, ai să primești o veste, ți-a dat dracul o palmă, a trecut dracul pe lângă tine.

Când țiuie

• La Perieni, Tutova: „ți-a dat dracul o palmă” (nr. 3923, p. 339). Candrea trece formula printre variantele românești și mai adaugă „a trecut dracul pe lângă tine”, cu trimitere la Gorovei, nr. 1177 (p. 86).
• La Grozești, Mehedinți, și la Stânca, Iași, țiuitul înseamnă că te înjură cineva (nr. 3924, p. 339). La Vâlcea, că „se rătăcesc morții” (nr. 3925).
• Tot la Vâlcea: dacă țiuie vreo ureche, sau lemnele pe foc, vrăjmașii te vorbesc de rău (nr. 3927).
• În Bucovina și la Țăpu, Tecuci, cel căruia îi țiuie într-o ureche pune pe cineva să ghicească în care. Dacă ghicește, ar însemna că acela îi e devotat (nr. 3926).
• Candrea notează o „credință generală în Bucovina și aiurea”: țiuitul ar fi îngerul care sună clopoțelul și dă de știre că se apropie diavolul. Ca să te aperi, îți faci îndată cruce la urechea aceea (p. 86).

Ce spune partea dreaptă și partea stângă

În Bucovina, Gorovei notează că dacă îi bubuie cuiva în urechea stângă, va auzi o veste rea (nr. 3928, p. 339), iar dacă îi țiuie în stânga, va auzi una bună (nr. 3929). După Sevastos (Călătorii), pe care îl citează Gorovei, urechea stângă care țiuie „frumos, cu glas deschis” aduce veste bună, iar cu glas închis, veste rea (nr. 3930). La Fălticeni, dreapta aduce o veste, fără să spună de ce fel (nr. 3931, p. 340). Gorovei mai înregistrează, după culegerea lui Ioneanu (nr. 3932), că dreapta înseamnă că te vorbește cineva de rău, iar stânga de bine, și atunci omul să-și muște umărul stâng, ca celălalt să-și muște limba.

Candrea face sinteza în două liste: pentru urechea dreaptă, „vei primi o veste (bună sau rea)” sau „te vorbește cineva de rău”; pentru cea stângă, tot o veste, sau „te vorbește cineva de bine” (p. 86). Despre germani, Candrea scrie că la ei urechea stângă care țiuie înseamnă că te vorbește cineva de rău și că, ca să-l faci să tacă, îți muști colțul hainei (p. 87).

Când arde

La Broșteni, Suceava, urechile care se înroșesc și ard înseamnă că te vorbește lumea (nr. 3921, p. 339). În Bucovina, dreapta care arde înseamnă bine, iar stânga rău (nr. 3922). Candrea reia varianta aceasta (p. 87) și mai pune o notă de vreme: urechile care mănâncă ar anunța ploaie sau vreme rea, după Gorovei, nr. 4329, de la Broșteni și Tătăruși, Suceava.

Ochiul și sprânceana

Șase intrări privesc ochiul și două sprânceana. La Tătăruși, Suceava, când ți se joacă ochiul, „ai să plângi” (nr. 2874, p. 246), dar tot acolo, pentru ochiul drept, „vei păți ceva” (nr. 2878). La Stânca, Iași, ochiul drept înseamnă bine (nr. 2875) și cel stâng o supărare (nr. 2877). În Bucovina, ochiul drept ar aduce o bucurie, iar cel stâng o supărare (nr. 2845, p. 244). Candrea dă aceeași pereche (p. 77) și trimite la Gorovei.

La Țăpu, Tecuci, există și o regulă de tăcere: nu e bine să spui nimănui când ți se bate ochiul, pentru că ochiul „multe vede și nu spune” (nr. 2876). Candrea scrie și că, la un bolnav, bătaia repetată a ochiului ar fi semn de moarte (p. 78).

Pentru sprânceană, Gorovei are la Stânca, Iași, mâncărimea ei ca semn că „te doresc cei ce te iubesc” (nr. 3573, p. 307). La Ciulnița, Ialomița, o fată mare căreia i se bate sprânceana bate în scânduri, crezând că așa se va usca cel ce se gândește la ea (nr. 3574). Candrea, după Revista Ion Creangă, dă: când se zbate sprânceana dreaptă vine o veste bună, când se zbate cea stângă, o sfadă (p. 76).

Palma

Gorovei are patru intrări despre palmă. Palma stângă aduce bani în Bucovina (nr. 2843, p. 244), la Broșteni, Suceava, și la Ciulnița, Ialomița (nr. 159, p. 15), la Perieni, Tutova, și Stânca, Iași, iar Gorovei o are și din culegerea lui Ioneanu (nr. 2988, p. 255). Pentru palma dreaptă, sursele se despart: la Broșteni, Ciulnița, Perieni și Stânca, „ai să dai” (nr. 159 și 2988), iar în Bucovina vor sosi oaspeți (nr. 2843). La Stânca, Iași, palma stângă înseamnă altceva: ai să dai mâna cu cineva (nr. 2987).

Nasul

Mâncărimea nasului înseamnă „ai să plângi” la Broșteni, Suceava, la Stânca, Iași, și în Bucovina, iar Gorovei îl citează și pe Sevastos (Călătorii) (nr. 2517, p. 217). Candrea o dă mai larg: cine are nasul care îl mănâncă va mânca bătaie, îi va fi ciudă de ceva sau va plânge (p. 81). La Goicea-Mică, Dolj, cine are sânge din nas sau din gură în săptămâna Paștelui ar urma să se îmbolnăvească (nr. 2520).

Buzele și obrajii

Pentru buze, Gorovei are trei intrări, toate diferite. Mâncărimea înseamnă că vei săruta pe cineva, la Stânca, Iași (nr. 446, p. 39), iar la un sugaci, la Țăpu, Tecuci, că „își va vedea visul cu ochi” (nr. 447). Când se bat amândouă buzele, în Bucovina, omul va avea o gâlceavă cu un cunoscut (nr. 448). Obrajii care ard înseamnă că te vorbește cineva de rău, la Perieni, Tutova, și în județul Suceava (nr. 2870, p. 246). Candrea reia semnul (p. 88) și trimite la Gorovei, nr. 1248 și 2870.

Strănutul

Strănutul are cea mai bogată listă la Candrea, care îl numește (p. 81) semn supranatural la multe popoare, interpretat ca prevestire bună sau rea. El scrie că la baza credințelor stă ideea că, odată cu strănutul, intră sau iese prin nări un duh rău sau o părticică din suflet (p. 81). Tot el leagă de această teamă urările de felul „sănătos!” (p. 81). În Bucovina, cine strănută noaptea trebuie să audă „sănătos!”, ca să nu fie pocit de vreo strigoaică; la copil mic se spune „Doamne, ajută-i cu bine!”, iar și calului i se zice „sănătos!” (p. 82).

La Gorovei, înțelesurile sunt mai mult fericite. La Broșteni, Suceava, „e a bine” și ce gândești atunci se va împlini (nr. 3587, p. 308). După Ioneanu, strănutul prevestește veselie (nr. 3589), iar la Perieni, Tutova, chef, și omul își face cruce (nr. 3593). Cine strănută în seara de Sf. Vasile, la Adamești, Teleorman, are noroc tot anul (nr. 3591). Candrea scrie că, în vremea lui, strănutul e socotit prevestire bună, cu foarte puține excepții (p. 83).

Excepțiile se văd: în Bucovina, cine vrea să strănute și nu poate va fi „purtat de nas” de cineva (nr. 3590), iar cine strănută sâmbătă dimineața nu va sfârși lucrul propus (nr. 3592). Când caii strănută pe drum, cel care pleacă la o petrecere va fi bine primit (nr. 493, p. 43, Bucovina).

Sughițul

La sughiț, înțelesul se repetă mai des. „Când sughiți, te pomenește cineva” apare la Broșteni și Tătăruși (Suceava), Catane (Dolj), Rudeni (Argeș), în Bucovina și în culegerea lui Ioneanu (nr. 3660, p. 315). La Perieni, Tutova, sughițul înseamnă că te doresc prietenii (nr. 3662), la Vâlcea că te vorbesc de rău (nr. 3663). La Stânca, Iași, felul sughițului schimbă sensul: „sughiți tare”, te vorbește cineva de rău; „ușor”, de bine (nr. 3664).

Despre ce se făcea, Gorovei notează în Bucovina două remedii: cel ce sughiță să se gândească la persoana care vorbește, și sughițul încetează (nr. 3661), sau să scoată un fir de păr dintr-o geană (nr. 3665). Candrea strânge și remediile generale: omul speriat, câteva înghițituri de apă pe nerăsuflate, o bucățică de gheață (p. 91).

Alte semne

Restul rândurilor sunt mai izolate. În Bucovina, degetele care îngălbenesc vestesc o moarte în familie (nr. 1079, p. 95). Cine își târâie picioarele ieșind sau intrând undeva, în județul Suceava, e urmat și de alții (nr. 3153, p. 270). Bătaia venei la pulpa stângă aduce un prieten, tot în Bucovina (nr. 3247, p. 269). Părul care se încrețește la ceafă unei copile înseamnă că va mai avea surori, tot în Bucovina (nr. 3054, p. 261). La Broșteni, Suceava, noițele de pe unghii înseamnă că te vei înnoi cu ceva (nr. 3895, p. 336), iar la Țăpu, Tecuci, că sunt semne de noroc (nr. 3896, p. 337).

Tabel: toate semnele, pe scurt

Rândurile sunt sortate după partea corpului. „Ce însemna” rezumă ce spune sursa; cuvintele între ghilimele din text sunt cele tipărite. Paginile sunt cele din ediția din 1915.

Același semn, înțelesuri opuse

• Ochiul drept. La Stânca, Iași, „e a bine” (nr. 2875, p. 246). La Tătăruși, Suceava, „vei păți ceva” (nr. 2878). Și tot acolo, o bătaie de ochi înseamnă „ai să plângi” (nr. 2874).
• Urechea dreaptă care țiuie. La Fălticeni, o veste (nr. 3931, p. 340). În culegerea lui Ioneanu, cineva te vorbește de rău (nr. 3932).
• Urechea stângă care țiuie. În Bucovina, o veste bună (nr. 3929, p. 339); în culegerea lui Ioneanu, cineva te vorbește de bine (nr. 3932). Candrea notează că la germani aceeași ureche înseamnă că te vorbește cineva de rău (p. 87).
• Sughițul. Prietenii te doresc (nr. 3662, Perieni, Tutova), te pomenește cineva (nr. 3660) sau te vorbesc de rău (nr. 3663, Vâlcea). La Stânca, Iași, depinde dacă sughiți tare sau ușor (nr. 3664, p. 315).
• Palma dreaptă. La Broșteni, Suceava, și la Ciulnița, Ialomița, „ai să dai” (nr. 159, p. 15). În Bucovina, vor sosi oaspeți (nr. 2843, p. 244).

Candrea mai dă o pereche pe tema numărului de strănuturi: după una dintre credințe, cine strănută de două ori e a bine, iar cine strănută o dată sau de trei ori e semn rău (p. 83). După alții, la Tecuci, trei strănuturi în șir sunt semn de mare chef (p. 84).

Ce spune medicina, pe scurt

Nimic din rândurile de mai sus nu e informație medicală. Despre cele trei simptome care apar în titlu, serviciul public de sănătate din Marea Britanie (NHS) spune atât: zvâcnirile, inclusiv ale pleoapei, sunt frecvente și foarte rar semnul a ceva grav; tinnitusul este auzirea unor zgomote care nu vin dintr-o sursă din afară; iar la sughiț nu există, de regulă, un motiv evident, iar el durează de obicei doar câteva minute. Dacă un simptom te îngrijorează, întreabă un medic.

Cum am lucrat

Am pornit de la 58 de intrări din Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român (Academia Română, 1915), și de la 99 de rânduri extrase din I.-Aurel Candrea, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică (prima ediție 1944, citată după ediția Polirom, Iași, 1999). Fiecare rând are numărul intrării, locul așa cum e tipărit, pagina tipărită și textul din scan. Paginile din Gorovei le-am potrivit pe scanul de pe Internet Archive, foaie cu foaie; cele din Candrea vin din antetele paginilor ediției Polirom. Pagina citată e cea tipărită în carte, nu numărul fișierului.

Am corectat doar zgomotul evident de OCR, de exemplu „țiuie” în locul lui „fiuie” sau „piuie” și „e a supărare” pentru „ea supărare”. Am păstrat grafia veche, cum e „e a bine”. Nu am folosit toate intrările: opt, despre nașteri și alte teme care nu sunt semne ale trupului, au rămas pe dinafară. Datele sunt libere de reutilizat sub licența CC BY 4.0, cu mențiunea inteles.ro.

Descarcă: tabelul complet (CSV, 156 de rânduri), cu numărul intrării, locul, pagina tipărită, textul original și legătura spre pagina scanată a fiecărei intrări din Gorovei.

Pentru alte semne din aceeași carte a lui Gorovei, de data asta cu animale și păsări, vezi bestiarul semnelor la români. Semnele de vreme ale iernii sunt adunate în calendarul de ceapă, iar credințele pe regiuni, în ce credeau românii, regiune cu regiune. Cărțile pe tema aceasta sunt adunate în cărți despre superstiții și credințe populare.

Surse

• Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, Academia Română, 1915. Scan pe Internet Archive.
• I.-Aurel Candrea, Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, Polirom, Iași, 1999 (prima ediție 1944).
• NHS, Twitching eyes and muscles.
• NHS, Tinnitus.
• NHS, Hiccups.