Ce credeau românii, regiune cu regiune: 231 de credințe
O pisică neagră aducea bine la Broșteni, dar apărea alături de alte animale într-un semn de nenorocire consemnat în Bucovina. Acest atlas adună 231 de înregistrări din patru lucrări etnografice, cu locul atestării și pagina unde le poți verifica. Culegerile și publicațiile folosite de autori merg din anii 1880 până în 1915, iar două lucrări au fost consultate în reeditări. Nu este o descriere a ceea ce cred românii astăzi. Sunt mărturii istorice, repartizate în zece regiuni, iar diferențele dintre ele merită păstrate.
Ce iese în evidență
- Pisica neagră nu avea peste tot aceeași reputație. La Broșteni, în Moldova istorică, pisica ori motanul negru, cocoșul negru și câinele negru aduceau bine casei. O atestare bucovineană asociază nenorocirea cu prezența unui cocoș, a unui câine și a unei pisici negre. Primul text bucovinean nu precizează culoarea câinelui și a cocoșului, deci grupările nu sunt identice: G-12181 și G-00556.
- Un ac dat cu ață: ajutor pe lumea cealaltă sau pierdere din propriile zile. La Straja, ața urma să ajute la scoaterea sufletului din iad. La Ciulnița, cel care dădea acul cu ață își dădea din zile. Același dar primește sensuri opuse în două atestări, bucovineană și muntenească: G-00247, G-00256.
- Palma stângă anunța și o strângere de mână. Varianta cu bani primiți apare la Broșteni și Ciulnița; la Stânca, aceeași mâncărime era legată de un salut. Nici măcar un semn atât de cunoscut nu are aici o singură explicație: G-01155, G-16417.
- Oglinda spartă și sarea vărsată au forme documentate în 1915, dar nu toate detaliile de azi. Gorovei consemnează pentru Bucovina oglinda căzută din cui și spartă ca semn de moarte, fără cei șapte ani de ghinion, iar sarea vărsată pe masă ca semn de ceartă în casă. Acestea sunt formulările vechi pe care le putem cita aici, nu primele atestări absolute ale superstițiilor: G-13046, G-18946.
- Oala folosită la pregătirea mortului avea două destinații. Același pasaj spune că se îngropa în Transilvania și se spărgea în Muntenia, pentru a împiedica alte morți. Gorovei citează aici lucrarea lui Simion Florea Marian despre înmormântare: G-13366.
- Lacătul din sămânță și primele aruncări de grâu cu ochii închiși apar numai în Crișana în această selecție. La Luncușoara, lacătul și tăcerea trebuiau să închidă gura păsărilor; la Sabolciu, ochii închiși ai semănătorului trebuiau să le împiedice să vadă grâul. Prefața lui Gorovei fixează ambele sate în Bihor. Apariția numai aici în set nu dovedește că obiceiurile lipseau din alte părți: G-09087, G-09097.
- Pentru ursit, sărbătoarea și obiectul diferă de la un loc la altul. Mahala are 41 de fire de grâu pentru Andrei, Covurlui are turta sărată, iar Sabolciu are firul din mătăuzul preotului, mănunchiul folosit la stropirea cu apă sfințită, în ajunul Bobotezei. La Ștefănești apare busuiocul de la preot, fără dată precizată în acea înregistrare. Nu le strângem pe toate sub numele unui singur ritual: V1-09053, P-08976, G-21778, G-21772.
- Cojile de ouă duceau vestea Paștelui la rogmani. În atestarea maramureșeană reprodusă de Marian, aceștia erau un fel de creștini care aflau de sărbătoare când primeau cojile aduse de apă. Este singura înregistrare din Maramureș în atlas; nici ea nu dovedește un obicei exclusiv al regiunii: M-37935.
Pentru explicațiile unei credințe anume, dicționarul de superstiții este organizat după obiecte, animale și întâmplări. Aici, întrebarea este alta: unde a fost notată o anumită variantă și în ce carte o găsești?
Cum citești tabelele
Coloana „Unde” păstrează numele localității din sursă și adaugă județul actual când identificarea este suficient de sigură. Dacă autorul a dat doar o regiune ori un județ istoric, spunem asta, fără să inventăm un sat. Credințele sunt grupate tematic, iar codul fiecărei înregistrări permite regăsirea ei în datele atlasului.
Cele 231 de înregistrări apar în 236 de rânduri regionale: cinci au câte două regiuni și sunt afișate în ambele tabele. Nu sunt 236 de credințe diferite. Numerele descriu selecția noastră, nu cât de răspândite erau credințele sau cât de superstițioasă era o regiune.
Moldova
Cele 80 de atestări moldovenești vin din Gorovei și Pamfile, cu multe variante despre vreme și animale. În prefața lui Gorovei, Tudor Pamfile este numit pentru Țăpu, M. Lupescu pentru Broșteni, S. T. Kirileanu pentru Holda și Al. Vasiliu pentru Tătăruși. Pisica de lângă cuptor, banul primit lunea și unealta luată în mână la Anul Nou arată cât de concrete erau semnele urmărite. Broșteni și Holda rămân aici în Moldova istorică, deși se află în județul Suceava de astăzi.
Mâță ori motan negru, cucoș negru și câne negru, aduc bine la casă.
Fragment din Gorovei, 1915, p. 188; înregistrarea G-12181, grafie modernizată.
| Credința | Unde (localitate, județ) | Sursa (autor, an, p.) |
|---|---|---|
| Casa | ||
| Oala cu apă lăsată peste noapte testa dacă locul casei era cu noroc. (G-03755) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 56 |
| Un mănunchi de paie ori un brăduț pus pe acoperiș trebuia să țină relele departe. (G-03790) | Găinești, Suceava | Gorovei, 1915, p. 56 |
| Un petic de perete rămânea nevăruit în casa nouă, de teama morții. (G-03808) | Preutești, Suceava | Gorovei, 1915, p. 57 |
| Pocniturile auzite în casă erau semn rău. (G-03816) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 57 |
| Casa părăsită la mutare era lăsată curată, ca să nu blesteme fostul locatar. (G-03838) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 57 |
| Pisica luată la mutarea în altă casă era considerată purtătoare de sărăcie. (G-12198) | Broșteni, Suceava; Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 189 |
| Mutarea în altă locuință era evitată marțea. (G-12003) | Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 186 |
| Privitul în oglindă noaptea era evitat, de teama «făcutului de urât». (G-14877) | Bursucani, Galați | Gorovei, 1915, p. 231 |
| Vremea | ||
| Năvala albinelor la urdiniș era semn de ploaie puternică. (G-00381) | Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 3 |
| Pisica uitându-se la fereastră era semn de vreme rea. (G-12227) | Tătăruși, Iași | Gorovei, 1915, p. 189 |
| Pisica stând mult la fereastră era semn de îndreptare a vremii. (G-12231) | Holda, Suceava | Gorovei, 1915, p. 189 |
| Pisica spălându-se era semn de încălzire și dezgheț. (G-12234) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 189 |
| Pisica așezată în vatră și privind cuptorul anunța frig. (G-12237) | Tătăruși, Iași | Gorovei, 1915, p. 189 |
| Pisica pe sobă prevestea frig, iar în mijlocul casei sau pe prag, încălzire. (G-12240) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 189 |
| Pisica ascuțindu-și ghearele anunța ploaie. (G-12244) | Parpanița, Vaslui | Gorovei, 1915, p. 189 |
| Vremea rea începută sâmbăta era socotită de durată. (G-18766) | Jud. Suceava (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 293 |
| Oile care se băteau cap în cap dimineața anunțau vânt. (G-23404) | Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 368 |
| Cântecul huhurezului anunța frig. (G-23447) | Parpanița, Vaslui | Gorovei, 1915, p. 368 |
| Pirostriile înroșite puternic în foc erau semn de ger. (G-23473) | Zorleni, Vaslui | Gorovei, 1915, p. 369 |
| Florile înflorite toamna anunțau ninsoare apropiată. (G-23487) | Holda, Suceava | Gorovei, 1915, p. 369 |
| Oile care zburdau erau semn de viscol. (G-23499) | Holda, Suceava | Gorovei, 1915, p. 369 |
| Vuietul puternic al pădurii iarna prevestea viscol. (G-23507) | Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 369 |
| Animale | ||
| Pentru a opri un roi, omul se așeza și se prindea de iarbă. (G-00358) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 3 |
| Câinele sau pisica scuturându-se lângă om anunța o supărare. (G-00493) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 5 |
| Animalele erau socotite capabile să vorbească în noaptea Sfântului Andrei. (G-00543) | Holda, Suceava | Gorovei, 1915, p. 6 |
| Dragostea de pisoi era asociată cu dragostea de copii. (G-12123) | Holda, Suceava | Gorovei, 1915, p. 187 |
| Pisica lingându-și labele anunța oaspeți. (G-12149) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 188 |
| Pisica urcată pe cuptor anunța vizitatori. (G-12152) | Holda, Suceava | Gorovei, 1915, p. 188 |
| Moartea ori fuga pisicilor din gospodărie era semn rău. (G-12175) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 188 |
| Pisica neagră era asociată cu prezența diavolului în casă. (G-12178) | Moldova (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 188 |
| Pisica neagră, cocoșul negru și câinele negru erau socotiți aducători de bine. (G-12181) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 188 |
| Mieunatul pisicii noaptea indica o casă necurată în sens supranatural. (G-12224) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 189 |
| Salcia de la ferestre era păstrată la icoană pentru sporul albinelor. (G-18912) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 291 |
| Sarea dată din casă lunea era asociată cu moartea vitelor. (G-18952) | Tătăruși, Iași | Gorovei, 1915, p. 296 |
| Sarea nu era dată din casă seara, de teama pagubei la vite. (G-18958) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 296 |
| Nunta | ||
| Însurățeii nu trebuiau să se întoarcă din drum când mergeau după zestre. (G-02946) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 43 |
| Ploaia la nuntă era interpretată drept semn al lacrimilor viitoare ale miresei. (G-15375) | Moldova (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 239 |
| Căsătoria obținută prin farmece era socotită netrainică. (G-15391) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 239 |
| Mirii mâncau împreună un ou după cununie, pentru unire în gând și faptă. (G-15520) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 241 |
| Lumânarea de la Ovidenii era folosită la privitul în fântână pentru aflarea viitorului soț. (G-21775) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 341 |
| Grohăitul porcilor după strigătul fetei în noaptea de Andrei indica apropierea sau amânarea măritișului. (P-09022) | Vlăsinești, Botoșani | Pamfile, 1914, p. 141 |
| Nașterea | ||
| Sugarul cu palmele deschise era socotit viitor om darnic. (G-16424) | Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 255 |
| Apa de baie a copilului era luată înainte de apus, pentru a nu aduce duhuri rele. (G-19074) | Holda, Suceava | Gorovei, 1915, p. 298 |
| Apa în care fusese scăldat copilul nu era scoasă afară noaptea. (G-19090) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 298 |
| Scutecele copiilor nu erau lăsate noaptea afară. (G-19160) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 299 |
| Moartea | ||
| Cine asculta animalele vorbind în noaptea Sfântului Andrei urma să moară. (G-00547) | Holda, Suceava | Gorovei, 1915, p. 6 |
| Sarea aruncată în foc urma să fie strânsă cu genele pe lumea cealaltă. (G-18949) | Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 296 |
| Sărbători | ||
| Nu se dădea nimic din casă în ziua de Ajun. (G-00321) | Tătăruși, Iași | Gorovei, 1915, p. 2 |
| În ajunul lui Alexie, casa era înconjurată cu jar și tămâie, în zgomot de clește. (G-00408) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 4 |
| În ziua lui Alexie, șarpelui i se spunea pește, ca să nu fie întâlniți mulți șerpi. (G-00433) | Jud. Suceava (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 4 |
| Usturoiul la uși și ferestre era protecție împotriva strigoilor de Sfântul Andrei. (G-00528) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 6 |
| Ziua Sfântului Andrei era ținută fără lucru pentru protecția vitelor. (G-00535) | Bursucani, Galați | Gorovei, 1915, p. 6 |
| De Sfântul Andrei nu se făceau împrumuturi între vecini. (G-00540) | Corod, Galați | Gorovei, 1915, p. 6 |
| Munca de Rusalii era oprită de teama ființelor numite Rusalii. (G-18846) | Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 290 |
| Lucrurile nu erau lăsate afară în ajunul Rusaliilor. (G-18856) | Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 290 |
| Sănătate | ||
| Tragerea așternutului cu dinții era asociată cu îmbătrânirea grabnică. (G-00296) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 2 |
| Privitul în oglindă noaptea era asociat cu pierderea vederii. (G-15968) | Covurluiu (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 248 |
| Vise | ||
| Banii de aramă visați însemnau plâns, cei de argint, vorbe auzite. (G-01217) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 16 |
| Câinii visați erau interpretați drept dușmani. (G-03311) | Parpanița, Vaslui | Gorovei, 1915, p. 49 |
| Casa nouă visată era interpretată ca groapă de îngropare. (G-03852) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 57 |
| Număratul la culcare era asociat cu apariția viselor. (G-22693) | Tătăruși, Iași | Gorovei, 1915, p. 356 |
| Visele dinspre duminică erau socotite neîmplinibile. (G-22701) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 356 |
| Nespusul viselor era socotit mijloc de a nu mai visa. (G-22709) | Bursucani, Galați | Gorovei, 1915, p. 356 |
| Turta sărată de Andrei era mâncată pentru a visa bărbatul care aduce apă, socotit ursit. (P-08976) | jud. Covurluiu (județ istoric; localitate neprecizată) | Pamfile, 1914, p. 140-141 |
| Bani și noroc | ||
| Găsirea unui ac era semn de ceartă. (G-00229) | Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 1 |
| Găsirea unui ac era semn de sărăcie. (G-00230) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 1 |
| La aldămaș se vărsa puțină băutură pe vită, pentru noroc. (G-00401) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 4 |
| Părul de pe alunițe nu se tăia, ca să nu se piardă norocul. (G-00482) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 5 |
| Mâncărimea palmei stângi însemna bani primiți, iar a celei drepte, bani dați. (G-01155) | Broșteni, Suceava | Gorovei, 1915, p. 15 |
| Banii primiți lunea erau semn bun. (G-01159) | Bursucani, Galați | Gorovei, 1915, p. 15 |
| Primul ban din vânzare era frecat de pământ și folosit la semnul crucii. (G-01212) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 16 |
| Mâncărimea palmei stângi putea anunța o strângere de mână, nu bani. (G-16417) | Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 255 |
| Usturoiul încolțit în colacul de Andrei era semn de noroc pentru fată. (P-08994) | Vârlezi, Galați | Pamfile, 1914, p. 141 |
| Drum | ||
| Ruptura mămăligii indica direcția unor drumuri viitoare. (G-02895) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 42 |
| Pragul era presărat cu făină când cineva pleca, pentru a-i merge în plin. (G-02916) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 43 |
| Muncă | ||
| La Anul Nou, fiecare își mânuia unealta de trei ori pentru spor în meserie. (G-00585) | Movileni, Galați | Gorovei, 1915, p. 6-7 |
| Cusătura la cămașă duminica era considerată primejdioasă pentru mintea purtătorului. (G-03079) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 45 |
| Castraveții nu erau mâncați pe locul unde creșteau, ca să nu devină amari. (G-03880) | Țăpu, Galați | Gorovei, 1915, p. 58 |
| Torsul marți seara era legat de vârcolacii care mâncau luna. (G-12010) | Tătăruși, Iași | Gorovei, 1915, p. 186 |
| Lucrul început sâmbăta era socotit greu de terminat. (G-18745) | Jud. Suceava (județ istoric; localitate neprecizată); Stânca, Iași | Gorovei, 1915, p. 293 |
Bucovina
În cele 50 de atestări bucovinene, visele au cea mai mare pondere, urmate de credințele despre sănătate. Gorovei folosește culegerile lui Dimitrie Dan, inclusiv pe cea despre Straja; Pamfile adaugă o variantă despre măritiș, iar Elena Niculiță-Voronca aduce mărturii din Mahala și Mihalcea. Multe rânduri spun numai Bucovina, fără sat, și așa le păstrăm. Mahala și Mihalcea sunt astăzi în Ucraina, deci nu le atribuim un județ românesc actual.
Se crede că dacă visează un om tânăr albine zburând, îi va merge foarte bine.
Fragment din Gorovei, 1915, p. 3; înregistrarea G-00369, grafie modernizată.
| Credința | Unde (localitate, județ) | Sursa (autor, an, p.) |
|---|---|---|
| Casa | ||
| Un ban bătut cu cuiul în prag trebuia să țină banii în casă. (G-01167) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 15 |
| La cele patru colțuri ale casei noi se puneau bani pentru noroc. (G-03803) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 57 |
| Curățenia casei se făcea la sfârșitul lunii pentru a evita jivinele. (G-03828) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 57 |
| La plecarea dintr-o casă se lăsau pâine și sare pentru viitorii locatari. (G-03841) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 57 |
| Sarea vărsată pe masă prevestea ceartă în gospodărie. (G-18946) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 296 |
| Vremea | ||
| Pisicile care săreau și se jucau în casă anunțau furtună. (G-23388) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 368 |
| Pisica zgâriind la ușă era semn de frig puternic. (G-23435) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 368 |
| Muștele și furnicile apărute înainte de Sfântul Alexie anunțau revenirea frigului. (G-23443) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 368 |
| Cocoșul cântând spre seară iarna anunța ger. (G-23462) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 369 |
| Animale | ||
| Un cocoș, un câine și o pisică neagră lângă casă erau semn de nenorocire. (G-00556) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 6 |
| Tusea pisicii prevestea ceartă în casă. (G-12207) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 189 |
| Nunta | ||
| Ploaia la nuntă era interpretată drept semn al lacrimilor viitoare ale miresei. (G-15375) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 239 |
| Mireasa era așezată pe o pernă pentru un trai conjugal ușor. (G-15475) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 240 |
| Mirele nu primea și nu dădea obiecte cu mâna goală, de teama pierderii norocului. (G-15500) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 241 |
| Cenușa câlților aprinși de Andrei, dacă se ridica, prevestea măritișul în acel an. (P-09145) | Straja, Suceava | Pamfile, 1914, p. 143 |
| Grâul semănat la Anul Nou era purtat în sân de fete pentru dragoste. (V1-09069) | Mihalcea, Ucraina (fără județ românesc actual) | Niculiță-Voronca, 1998 (original 1903), vol. I, p. 112 |
| Nașterea | ||
| Prima cămășuță a copilului era făcută dintr-o cămașă veche, de bărbat sau femeie după sexul lui. (G-03085) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 45 |
| Lovirea pisicii de către o femeie însărcinată era asociată cu păr pe spatele copilului. (G-12155) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 188 |
| Apa de după botez era vărsată lângă un pom, pe loc curat, pentru un copil cuminte. (G-19103) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 298 |
| Moartea | ||
| Ața dată împreună cu acul urma să ajute la scoaterea sufletului din iad. (G-00247) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 1 |
| Acul folosit la pregătirea mortului era pus lângă acesta, de teama amorțirii mâinilor celui care l-ar refolosi. (G-00288) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 2 |
| Oglinda căzută din cui și spartă era semn de moarte, fără mențiunea celor șapte ani de ghinion. (G-13046) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 202 |
| Sărbători | ||
| Apicultorii nu dădeau nimic din casă în Ajunul Crăciunului, ca să nu le plece roiurile. (G-00345) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 3 |
| Foarfecele legat în ajunul Sfântului Alexie simboliza închiderea gurilor animalelor primejdioase. (G-00414) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 4 |
| Ziua Sfântului Andrei era ținută fără lucru pentru protecția vitelor. (G-00535) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 6 |
| Spălatul cu ou roșu și ban de argint în dimineața Paștilor urmărea sănătate și belșug. (G-18779) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 293 |
| Sănătate | ||
| Acele găsite înfipte în pământ sau în gard erau considerate purtătoare de boli. (G-00237) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 1 |
| Cămașa îmbrăcată intenționat pe dos era socotită apărare împotriva răului. (G-03042) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 45 |
| Privitul în oglindă seara era socotit cauză a îmbătrânirii. (G-15971) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 248 |
| Gerul și seninul la Anul Nou prevesteau sănătate, iar pâcla și vremea moale, boli. (G-18773) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 293 |
| Scăldatul în Vinerea Mare ori de Paști era considerat protector pentru tot anul. (G-18785) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 293 |
| Spicele aruncate prin casă la Anul Nou și Sfântul Ioan erau păstrate pentru spălături împotriva durerii de cap. (V1-09048) | Mihalcea, Ucraina (fără județ românesc actual) | Niculiță-Voronca, 1998 (original 1903), vol. I, p. 112 |
| Vise | ||
| Visul cu albine zburând era de bine pentru un om tânăr. (G-00369) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 3 |
| Același vis cu albine zburând prevestea incendierea gospodăriei dacă visătorul era bătrân. (G-00373) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 3 |
| Banii mărunți visați însemnau că omul urma să fie vorbit. (G-01222) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 16 |
| Pânza întinsă în vis însemna drum, iar cea învălătucită, împiedicarea drumului. (G-02890) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 42 |
| Visul în care omul așeza oglinda prevestea plâns. (G-15999) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 248 |
| Privitul pe fereastră la trezire era socotit cauză a uitării viselor. (G-22705) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 356 |
| Plânsul în vis prevestea bucurie. (G-22713) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 356 |
| Perna pe care zăcuse un mort era socotită cauză a visării acestuia. (G-22717) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 356 |
| O ceapă dată de pomană era socotită răspuns la visul cu un mort supărător. (G-22721) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 356 |
| Tălmăcirea favorabilă oferită de altcineva putea schimba în bine împlinirea unui vis rău. (G-22756) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 357 |
| Peștele visat prevestea ger. (G-23470) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 369 |
| În ajunul Sfântului Andrei, 41 de fire de grâu puse sub cap și o formulă rostită trebuiau să arate ursitul în vis. (V1-09053) | Mahala, Ucraina (fără județ românesc actual) | Niculiță-Voronca, 1998 (original 1903), vol. I, p. 112 |
| Drum | ||
| O șuviță rămasă neîmpletită anunța o călătorie lungă. (G-02871) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 42 |
| Ouăle sau merele luate la drum erau socotite aducătoare de rău. (G-02927) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 43 |
| Întoarcerea după un obiect uitat era semn rău pentru călătorie. (G-02936) | Bucovina (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 43 |
| Muncă | ||
| De Sfânta Ana, lucrul început înainte de răsărit urma să sporească precum ziua. (G-00504) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 5 |
| Gunoiul era dus pe câmp la lună nouă, ca să înnoiască pământul. (G-09295) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 143 |
| Tencuitul și văruitul sâmbăta erau asociate cu astuparea gurilor morților. (G-18753) | Straja, Suceava | Gorovei, 1915, p. 293 |
Muntenia
Cele 27 de atestări muntenești sunt dominate de bani și noroc, apoi de casă și sărbători. Gorovei îi numește între corespondenți pe I. N. Constantinescu pentru Ciulnița și pe Gh. Rudeanu pentru Rudeni, iar Pamfile consemnează variante din Muscel și din Slatina cu vecinătățile ei. În această selecție, județele istorice sunt repere ale sursei, nu granițe administrative actuale: Maia din vechiul Ilfov este astăzi în Ialomița. Slatina și Vlaici, aflate la est de Olt, nu sunt trecute automat în Oltenia doar fiindcă județul actual se numește Olt.
Cine dă acul cu ață într-însul, își dă zilele.
Fragment din Gorovei, 1915, p. 1; înregistrarea G-00256, grafie modernizată.
| Credința | Unde (localitate, județ) | Sursa (autor, an, p.) |
|---|---|---|
| Casa | ||
| La ridicarea căpriorilor se atârnau o ploscă și o batistă, iar băutura era împărțită. (G-03778) | Rudeni, Argeș | Gorovei, 1915, p. 56 |
| Privitul în oglindă era evitat noaptea. (G-15964) | Adamești, Teleorman (județ actual neatribuit; localizare nesigură) | Gorovei, 1915, p. 248 |
| Privitul în oglindă seara era socotit cauză a urâțirii în ochii lumii. (G-15974) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 248 |
| Salcia de la Florii era păstrată la icoane și aprinsă în timpul furtunilor. (G-18908) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 291 |
| Vremea | ||
| Hainele luate din greșeală pe dos anunțau stricarea vremii. (G-03029) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 44 |
| Luna plină și cerul senin de Andrei prevesteau o iarnă moale, iar cerul întunecat cu precipitații, zăpezi grele. (P-09363) | jud. Muscel (județ istoric; localitate neprecizată) | Pamfile, 1914, p. 147 |
| Animale | ||
| Câinele negru sau pisica neagră erau ținuți în gospodărie ca apărare de boli. (G-01717) | Adamești, Teleorman (județ actual neatribuit; localizare nesigură) | Gorovei, 1915, p. 24 |
| Pisicii i se atribuia dorința morții stăpânului, spre a rămâne singură la mâncare. (G-12126) | Slobozia, Vlașca (județ actual neatribuit; localizare nesigură) | Gorovei, 1915, p. 187 |
| Furtul sării date oilor sau vacilor era socotit cauză a morții lor. (G-18940) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 296 |
| Nunta | ||
| Mâncatul din oală era socotit cauză a ploii la nuntă. (G-15383) | Rudeni, Argeș | Gorovei, 1915, p. 239 |
| Laptele lăsat în strachină era legat de ploaia la nuntă. (G-15387) | Rudeni, Argeș | Gorovei, 1915, p. 239 |
| Nașterea | ||
| Un ac găsit cu ureche prevestea o fată, iar unul fără ureche, un băiat. (G-00233) | Maia, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 1 |
| Privitul în oglindă înainte de un an era asociat cu un viitor comportament sexual dezaprobat. (G-15995) | Grindu, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 248 |
| Moartea | ||
| Oala folosită la apa pentru spălarea mortului se îngropa în Transilvania și se spărgea în Muntenia. (G-13366) | Muntenia (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 207 |
| Sărbători | ||
| La Adormirea Sfintei Ana nu se lucra și nu se dormea, de teama de a nu se mai trezi. (G-00509) | Vlaici, Olt | Gorovei, 1915, p. 5 |
| De Măcinici se lovea pământul cu maiul pentru a scoate căldura. (G-03010) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 44 |
| Gunoiul nu era scos a doua zi după Lăsatul Secului, de teama lupoaicei care fura cărbuni. (G-09287) | Spătărei, Ialomița (județ actual neatribuit; localizare nesigură) | Gorovei, 1915, p. 143 |
| Pelinul era pus la uși, ferestre și icoane pentru protecție de Rusalii. (G-18852) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 290 |
| Sănătate | ||
| Tăvălitul prin rouă înainte de răsărit, de Sfântul Gheorghe, era socotit leac. (G-18826) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 290 |
| Salcia de la biserică, purtată ca brâu de Florii, era considerată apărare de durerea de mijloc. (G-18903) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 291 |
| Bani și noroc | ||
| Dând un ac cu ață, omul credea că își dă din zile. (G-00256) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 1 |
| Mâncărimea palmei stângi însemna bani primiți, iar a celei drepte, bani dați. (G-01155) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 15 |
| Cine dădea bani lunea urma să dea toată săptămâna. (G-01164) | Grindu, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 15 |
| Somnul cu palmele lipite între picioare era semn de sărăcie. (G-16427) | Maia, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 255 |
| Grâul semănat de fiecare membru al casei în seara de Andrei indica sănătatea și norocul după felul în care creștea. (P-09190) | jud. Muscel (județ istoric; localitate neprecizată) | Pamfile, 1914, p. 144 |
| Grâul pus în apă și ramurile înmugurite erau urmărite ca semne de noroc. (P-09196) | Slatina și vecinătate, Olt | Pamfile, 1914, p. 144 |
| Muncă | ||
| Cercurile de salcie de la Florii erau puse pe pomi pentru rod. (G-18917) | Ciulnița, Ialomița | Gorovei, 1915, p. 291 |
Oltenia
Lucrul și nunta sunt temele cele mai prezente în cele 30 de atestări oltenești. Gorovei citează materialele lui St. St. Tuțescu din Dolj și alte județe, iar pentru Vâlcea îi numește pe Gh. Fira și Ioan N. Popescu; la Ștefănești spune că a cules personal. Catane revine în interdicțiile de lucru, în semnele despre căsătorie și în practicile gospodăriei. Ramurile puse în apă de Andrei, consemnate de Pamfile, fac legătura dintre sfârșitul lui noiembrie și sorcova de Sfântul Vasile.
Să înmugurească și să înflorească până la Sf. Vasile.
Fragment din Pamfile, 1914, p. 147; înregistrarea P-09354, grafie modernizată.
| Credința | Unde (localitate, județ) | Sursa (autor, an, p.) |
|---|---|---|
| Casa | ||
| Casa nu era ridicată pe un fost loc de arie, de teama pagubei. (G-03763) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 56 |
| Animale | ||
| Fata care omora o pisică urma să aibă numai pisici pe lumea cealaltă. (G-12164) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 188 |
| Nunta | ||
| Sarea și vinul puse de naș peste banii nunții urmau să aducă noroc mirilor. (G-01198) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 16 |
| Mâncatul pâinii uitate era socotit piedică la însurătoare. (G-15337) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 238 |
| Mătura trecută peste picioarele unei fete era socotită piedică la măritiș. (G-15345) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 238 |
| Trăsura miresei era mișcată când aceasta urca, pentru o viitoare naștere ușoară. (G-15421) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 239 |
| La cununie se aruncau spre miri grăunțe, usturoi, stafide și bani pentru noroc la bucate. (G-15459) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 240 |
| Două căsătorii în aceeași familie și în același an erau socotite semn de moarte. (G-15506) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 241 |
| Nașterea | ||
| Lehuza purta fier în sân ori sub brâu când ieșea din casă, ca apărare de duhuri. (G-07432) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 114 |
| Moartea | ||
| Făina dată unui copil peste prag, la plecarea cortegiului, era destinată mortului pe lumea cealaltă. (G-07230) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 111 |
| Discuțiile despre morți erau evitate noaptea. (G-13362) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 207 |
| Sărbători | ||
| Ouăle găinilor erau numărate la mijlocul Postului Mare, de teama pierderii glasului. (G-00498) | Jud. Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 5 |
| Ramurile de pom tăiate de Andrei și puse în apă deveneau sorcove pentru Sfântul Vasile. (P-09354) | Oltenia (localitate și județ neprecizate) | Pamfile, 1914, p. 147 |
| Sănătate | ||
| Aluatul frământat în noaptea Crăciunului era socotit leac de deochi pentru vite. (G-00440) | Jud. Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 4 |
| Un fier trecut de trei ori prin cămașa nouă trebuia să aducă sănătate. (G-03055) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 45 |
| Privitul în oglindă seara era socotit cauză a îmbătrânirii. (G-15971) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 248 |
| Jocul călușarilor cu copilul în brațe, de nouă ori, era socotit leac pentru luatul din Rusalii. (G-18860) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 290 |
| Vise | ||
| Grâul verde visat în Postul Crăciunului prevestea un an roditor. (G-09113) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 140 |
| Nucile mâncate în vis prevesteau ceartă. (G-15298) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 237 |
| Busuiocul luat de la preot era pus sub pernă pentru visarea ursitului. (G-21772) | Ștefănești, Vâlcea | Gorovei, 1915, p. 341 |
| Mărgelele sub prag și busuiocul de botez sub cap erau legate de visarea viitorului soț. (G-21871) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 343 |
| Bani și noroc | ||
| Prima încasare era trecută prin păr și barbă pentru noroc. (G-01208) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 16 |
| Prin cămașa nouă se treceau bani pentru noroc. (G-03051) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 45 |
| Muncă | ||
| Primii castraveți nu erau culeși miercurea sau vinerea, ca să nu se amărască. (G-03866) | Miluța, Mehedinți (județ actual neatribuit; localizare nesigură) | Gorovei, 1915, p. 58 |
| Spălatul, torsul și țesutul erau oprite în marțile și joile de după Paști, de teama opăririi grâului și a grindinii. (G-09073) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 140 |
| Cenușa pusă în grâul de sămânță trebuia să prevină tăciunele. (G-09083) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 140 |
| Cămașa curată a semănătorului era socotită apărare împotriva tăciunelui. (G-09093) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 140 |
| Grâul era aruncat în sus de trei ori, cu rugăciune pentru recoltă. (G-09102) | Vâlcea (județ istoric; localitate neprecizată) | Gorovei, 1915, p. 140 |
| Aratul nu era început marțea, ca să nu fie compromisă recolta. (G-11985) | Goicea-mică, Dolj | Gorovei, 1915, p. 185 |
| Țesutul cu roșu și împletitul lânii erau asociate cu moartea oilor. (G-15548) | Catane, Dolj | Gorovei, 1915, p. 241 |
Transilvania
Din cele 17 atestări transilvănene, șase privesc nașterea și îngrijirea copilului. Gorovei trimite la lucrările lui Simion Florea Marian despre naștere și înmormântare și amintește în prefață culegerile lui Iosif Slanca, publicate în revista Familia. Unele rânduri au repere precum Făgăraș, Cugieru sau Vestem, dar altele spun doar Transilvania. Am păstrat și practicile primejdioase ca mărturii despre epocă, fără a le prezenta drept îngrijire medicală.
Necuratul nu se poate preface în oaie.
Fragment din Gorovei, 1915, p. 102; înregistrarea G-06650, grafie modernizată.
| Credința | Unde (localitate, județ) | Sursa (autor, an, p.) |
|---|---|---|
| Animale | ||
| La prima ieșire în cireadă, vacilor li se lega ceva roșu la coadă împotriva deochiului. (G-06367) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 97 |
| Diavolul nu se putea preface în oaie, fiindcă oaia era binecuvântată. (G-06650) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 102 |
| Nașterea | ||
| Femeia însărcinată evita să pună legătura de fire după cap, de teama cordonului înfășurat la copil. (G-02577) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 37 |
| Copilul mic care plângea mult era socotit viitor om bun. (G-05027) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 76 |
| La începutul durerilor de naștere, bărbatul înfigea două topoare în cruce într-un stâlp al casei. (G-14091) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 218 |
| Nașterea grea era însoțită de apă de pe icoană, împușcătură peste casă și lovituri în ușă. (G-14212) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 220 |
| Apa primei băi a nou-născutului nu era aruncată în foc. (G-19099) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 298 |
| Apa băii era aruncată lângă un coteț, ca să se îngrașe copilul. (G-19108) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 298 |
| Moartea | ||
| Oala folosită la apa pentru spălarea mortului se îngropa în Transilvania și se spărgea în Muntenia. (G-13366) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 207 |
| Pe pieptul mortului lăsat singur se punea argint sau o secere, ca apărare de necurat. (G-13520) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 209 |
| Sărbători | ||
| Somnul și lipsa banilor la Anul Nou erau considerate modele pentru întregul an. (G-00580) | Făgăraș, Brașov | Gorovei, 1915, p. 6 |
| Primului șarpe văzut înainte de Sfântul Gheorghe i se tăia capul cu un ban de argint și i se punea usturoi în gură, pentru a vedea strigoii care luau laptele. (G-19911) | Vestem, Sibiu | Gorovei, 1915, p. 311 |
| Sănătate | ||
| Scăldatul de Bobotează era considerat vindecător, iar apele, sfinte timp de șase săptămâni. (G-01828) | Făgăraș, Brașov | Gorovei, 1915, p. 26 |
| Bani și noroc | ||
| Comorile erau recunoscute după flăcări, galbene în cazul aurului. (G-04861) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 73 |
| Păgubașul ținea șapte marți de post împotriva vinovatului, așteptând îmbolnăvirea lui sau cererea de iertare. (G-11974) | Cugieru, Alba | Gorovei, 1915, p. 185 |
| Muncă | ||
| Femeile evitau să ia sare în mână, de teama transpirației mâinilor la cusut. (G-18980) | Transilvania (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 296 |
| Lucrul în vie de Ana-Foca era socotit cauză a uscării viei. (G-22519) | Cugieru, Alba | Gorovei, 1915, p. 353 |
Banat
Cinci dintre cele șapte atestări bănățene privesc nou-născutul, de la prima încingere până la uscarea scutecelor. Ele sunt citate prin Gorovei, care folosește și lucrările lui Marian despre naștere și înmormântare. Maidan este singurul reper local precis din acest mic grup, în pasajul care explică vântul prin suflarea unui balaur. Selecția este prea mică pentru a spune că nașterea domina credințele întregului Banat.
Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură.
Fragment din Gorovei, 1915, p. 299; înregistrarea G-19155, grafie modernizată.
| Credința | Unde (localitate, județ) | Sursa (autor, an, p.) |
|---|---|---|
| Vremea | ||
| Vântul era explicat ca suflarea unui balaur pe o singură nară. (G-22342) | Maidan, Caraș-Severin | Gorovei, 1915, p. 351 |
| Nașterea | ||
| Copilul era încins prima oară cu lanț de fier ca să fie puternic. (G-07428) | Banat (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 114 |
| Îngroparea vasului cu placenta cu gura în jos era socotită mijloc de a opri alte nașteri. (G-14469) | Banat (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 224 |
| Buricul era îngropat la rădăcina unui măr tânăr pentru nașteri viitoare. (G-14484) | Banat (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 225 |
| Apa pentru scăldatul copilului era încălzită cu vreascuri culese de pe drum. (G-19069) | Banat, Ungaria (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 298 |
| Scutecele erau uscate pe roată de car pentru un copil ager. (G-19155) | Banat (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 299 |
| Moartea | ||
| Participanții la înmormântare își spălau mâinile peste groapă pentru a evita amorțirea sau transpirația. (G-13655) | Banat (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 212 |
Crișana
Cele 20 de atestări vin din Sabolciu și Luncușoara, localizate de prefața lui Gorovei în comitatul Bihorului. Culegătorii numiți acolo sunt Avram Igna și Petru Cipou, ale căror materiale au apărut în revista Familia. În set ies în față munca și nunta: semănatul, protecția grâului, gesturile miresei și obiectele folosite la cununie. Am încadrat aceste sate în Crișana, chiar când o înregistrare folosește termenul mai larg Ardeal.
Așa să nu vadă păsările grâul, cum nu-l văd eu acuma.
Fragment din Gorovei, 1915, p. 140; înregistrarea G-09097, grafie modernizată.
| Credința | Unde (localitate, județ) | Sursa (autor, an, p.) |
|---|---|---|
| Casa | ||
| Acoperirea casei vinerea era evitată, de teama cuiburilor de păsări. (G-03799) | Luncușoara, Bihor | Gorovei, 1915, p. 57 |
| Scuipatul în casă vinerea era socotit cauză a ploșnițelor. (G-03832) | Luncușoara, Bihor | Gorovei, 1915, p. 57 |
| Nunta | ||
| Potcoava pusă în foc era ținută acolo până la măritiș. (G-15356) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 238 |
| Mireasa îl călca pe mire de două ori pe picior la Apostol, ca raportul de teamă dintre soți să se inverseze. (G-15465) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 240 |
| Împușcătura miresei la ieșirea din biserică era legată de o viitoare naștere fără dureri. (G-15496) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 241 |
| La întoarcerea de la cununie, peste miri se arunca grâu, iar hainele lor erau puse peste jug, ca să tragă împreună, asemenea boilor. (G-15510) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 241 |
| Fetele clătinau scaunul când se ridicau, ca să-și pună în mișcare ursita. (G-21769) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 341 |
| Sărbători | ||
| În ziua de Paști se urmărea locul unde banii ar sări din pământ. (G-01171) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 15 |
| La Paști și alte praznice se evita prima vizită a unei fete sau femei. (G-02950) | Luncușoara, Bihor | Gorovei, 1915, p. 43 |
| Gunoiul nu era scos din casă de Paști și Crăciun. (G-09284) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 143 |
| Vise | ||
| Postul din ajunul Bobotezei și un fir din mătăuzul preotului sub pernă trebuiau să arate ursitul. (G-21778) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 341 |
| Bani și noroc | ||
| Spălarea cu apă în care fuseseră bani, la Crăciun, Paști și Rusalii, aducea belșug. (G-01186) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 16 |
| Arătarea banilor către luna nouă trebuia să aducă bani toată luna. (G-01194) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 16 |
| Drum | ||
| Plecarea de acasă era însoțită de semnul crucii și rugăciune. (G-02923) | Luncușoara, Bihor | Gorovei, 1915, p. 43 |
| Întâlnirea cu un vas gol la plecare era semn rău. (G-02963) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 43 |
| Muncă | ||
| Lacătul închis pus în sămânță și tăcerea semănătorului trebuiau să închidă gura păsărilor. (G-09087) | Luncușoara, Bihor | Gorovei, 1915, p. 140 |
| Primele trei aruncări de sămânță se făceau cu ochii închiși, ca păsările să nu vadă grâul. (G-09097) | Sabolciu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 140 |
| Pentru a opri păsările, omul înconjura grâul noaptea cu ochii închiși și un băiat legat la ochi în brațe. (G-09107) | Luncușoara, Bihor | Gorovei, 1915, p. 140 |
| Gunoiul adunat după Paști ori Crăciun se ducea la pomi pentru rod. (G-09291) | Luncușoara, Bihor | Gorovei, 1915, p. 143 |
| Torsul și cusutul marțea atrăgeau venirea lui Marțole. (G-12007) | Sabolceiu, Bihor | Gorovei, 1915, p. 186 |
Maramureș
Avem o singură atestare maramureșeană, despre cojile ouălor de Paști trimise pe apă spre rogmani. Simion Florea Marian o reproduce în textul Cincizecimea, publicat în 1901, consultat aici în reeditarea din 1994, volumul II, pagina 241. Pasajul vorbește despre femeile din Maramureș, fără să indice un sat. Un singur rând permite prezentarea acelei mărturii, nu o caracterizare a folclorului regiunii.
Româncele din Maramureș împiestresc ouă pe la Paști de aceea, crezând că dacă azvârlă cojile în apă merg până la rogmani, un fel de creștini cari, dacă le află, abia atunci știu că sunt Paștile și le țin.
Fragment din Marian, 1994 (text 1901), vol. II, p. 241; înregistrarea M-37935, grafie modernizată.
| Credința | Unde (localitate, județ) | Sursa (autor, an, p.) |
|---|---|---|
| Sărbători | ||
| Cojile ouălor de Paști aruncate în apă îi anunțau pe rogmani că sosise Paștele. (M-37935) | Maramureș (localitate și județ neprecizate) | Marian, 1994 (text 1901), vol. II, p. 241 |
Dobrogea
Cele două atestări dobrogene provin din volumul lui Gorovei: una privește nunta, cealaltă comorile și sfârșitul lumii. Prefața include Dobrogea între locurile reprezentate în materialele preluate din Etymologicum magnum Romaniae al lui Hasdeu; aceasta este o trimitere bibliografică intermediară, nu dovada unei culegeri personale a lui Gorovei acolo. Rândurile selectate nu oferă localități sau județe. Nu alegem retrospectiv Constanța ori Tulcea doar pentru a umple coloana.
Dacă se ciocnesc sitele, va fi trai rău în casa tinerilor.
Fragment din Gorovei, 1915, p. 111; înregistrarea G-07225, grafie modernizată.
| Credința | Unde (localitate, județ) | Sursa (autor, an, p.) |
|---|---|---|
| Nunta | ||
| Ciocnirea sitelor la cernerea făinii pentru miri prevestea un trai rău. (G-07225) | Dobrogea (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 111 |
| Bani și noroc | ||
| Căderea constelației numite sfredelul în comoară era legată de revărsarea aurului și sfârșitul lumii. (G-19682) | Dobrogea (localitate și județ neprecizate) | Gorovei, 1915, p. 308 |
Basarabia
Pamfile oferă cele două mărturii basarabene selectate, în cartea despre sărbătorile de toamnă și Postul Crăciunului. Una privește semnele de măritiș din noaptea de Andrei, cealaltă oprirea torsului și țesutului până la Crăciun. Autorul indică regiunea, nu sate ori nume de informatori în aceste rânduri. Prin urmare, nu le putem repartiza mai precis pe hartă.
De asemeni nu torc, de frică să nu se supere Maica Domnului pe dânsele.
Fragment din Pamfile, 1914, p. 147; înregistrarea P-09369, grafie modernizată.
| Credința | Unde (localitate, județ) | Sursa (autor, an, p.) |
|---|---|---|
| Nunta | ||
| Fata desculță care se înțepa de Andrei urma să se mărite curând; surceaua uscată călcată prevestea un soț bătrân. (P-09151) | Basarabia (localitate și județ neprecizate) | Pamfile, 1914, p. 143 |
| Muncă | ||
| Între Sfântul Andrei și Crăciun se evita torsul și țesutul, de teama supărării Maicii Domnului. (P-09369) | Basarabia (localitate și județ neprecizate) | Pamfile, 1914, p. 147 |
Turta sărată, grâul pus sub cap și alte variante din jurul datei de 30 noiembrie sunt discutate separat în visele de Sfântul Andrei, cu ritualurile din sursele vechi. Comparația merită făcută cu data sărbătorii lângă obiect: busuiocul dintr-un rând fără dată nu devine prin presupunere obicei de Andrei.
Cum am lucrat
Patru lucrări, nu patru surse independente pentru fiecare credință
Am selectat 217 înregistrări din Gorovei, zece din Pamfile, trei din Niculiță-Voronca și una din Marian. Gorovei este o compilație cu surse și corespondenți diferiți, inclusiv Marian și Elena Sevastos. Când trimiterea vine prin el, o cităm prin el; nu pretindem că am consultat direct fiecare carte sau revistă din bibliografia sa. Prefața volumului din 1915 amintește inclusiv o colecție muntenească apărută la Buzău în 1888.
Anul unei cărți fixează un reper documentar, nu data când a început obiceiul. Pentru superstițiile cunoscute, redăm forma identificată în aceste lucrări; stabilirea primei atestări absolute ar cere o cercetare cronologică mai largă. De aceea, nu numim oglinda spartă ori palma stângă invenții din 1915 și nu le atribuim automat o origine antică.
Scanuri, pagini tipărite și recunoaștere automată a textului
Am pornit de la cărți digitizate și de la textul obținut prin OCR, adică recunoașterea automată a literelor din scan. Fiecare înregistrare are un pasaj de sprijin păstrat în dosarul documentării, cu fișierul, liniile și pagina. Toate cele 231 de legături dintre înregistrare și pasajul OCR au trecut controlul automat. Un eșantion aleator de zece înregistrări a fost confruntat și cu imaginile paginilor; nu toate pasajele au fost controlate vizual.
Controlul a depistat file scanate în ordine greșită în Gorovei și cifre de pagină recunoscute greșit. Trimiterile au fost corectate după pagina tipărită, care nu coincide întotdeauna cu numărul imaginii din arhivă. Pasajul despre rogmani a fost verificat în scan, fiindcă textul automat era deteriorat. Cele 231 de parafraze au trecut și printr-un al doilea control automat de sprijin textual; semnalele au fost examinate, iar patru formulări au fost corectate.
În tabele, credințele sunt parafrazate. Numai fragmentele din blocurile de citat reproduc formulările surselor, cu grafia modernizată și particularitățile regionale păstrate. Paginile Niculiță-Voronca sunt ale ediției din 1998, nu ale originalului din 1903; pagina lui Marian este din reeditarea din 1994, pentru textul din 1901. Nu reproducem studiile sau notele adăugate de editorii moderni.
Localități și niveluri de încredere
Am confruntat numele cu prefața și notele cărților, apoi cu un repertoriu geografic al denumirilor actuale, GeoNames. Un nume asemănător este doar un candidat, nu o identificare sigură. Tătăruși din vechiul județ Suceava este în Iași, Maia din Ilfov este în Ialomița, iar Vlăsinești din Dorohoi este în Botoșani. Am păstrat grafiile istorice în câmpul localității; de exemplu, Sabolciu corespunde formei actuale Săbolciu.
Dosarul are 141 de înregistrări cu încredere ridicată, 85 cu încredere medie și cinci cu încredere scăzută. Nivelul privește claritatea pasajului și localizarea, nu adevărul superstiției. Cele cinci cazuri cu încredere scăzută sunt marcate și în tabele: Miluța din vechiul Mehedinți, Adamești, Slobozia din Vlașca și Spătărei din vechiul Ialomița, cu două înregistrări pentru Adamești. În total, 88 de înregistrări au județul actual necompletat, fie din lipsă de precizie, fie din cauza unei identificări nesigure, fie pentru că localitatea este astăzi în afara României.
Ce am lăsat deoparte și ce poți face cu datele
Am exclus din selecție afirmațiile fără pasaj și pagină verificabile, atribuirile regionale ghicite și informațiile pentru care metadatele automate ale arhivei erau singurul sprijin bibliografic. Nu am completat județele incerte și nu am transformat lipsa unei credințe dintr-un tabel în dovada absenței ei din regiune. Maramureșul are un singur rând, Basarabia și Dobrogea câte două: acoperirea celor zece regiuni nu este echilibrată sau reprezentativă.
Practicile despre boli, naștere sau animale sunt descrise ca documente istorice, nu ca tratamente, previziuni ori instrucțiuni de urmat. Setul public atlas-public.csv are 231 de rânduri și câmpurile id, region, county, locality, theme, belief, source, page și url. Păstrează sursa completă și pagina fiecărui rând, fără coloana de citate din fișierul de lucru.
Selecția, organizarea datelor și parafrazele realizate de Înțeles.ro sunt oferite sub licența Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional, CC BY 4.0. Le poți reutiliza cu atribuirea „Înțeles.ro, Ce credeau românii, regiune cu regiune”, indicând licența și eventualele modificări; păstrează și trimiterile bibliografice. Licența nu se extinde asupra scanurilor ori contribuțiilor editoriale moderne ale altor titulari.
Toate cele 231 de înregistrări pot fi descărcate ca fișier CSV, cu regiune, județ, localitate, temă, sursă și pagină: ce-credeau-romanii-atlas-2026.csv. Datele sunt libere sub licența CC BY 4.0, cu mențiunea sursei inteles.ro.
Surse
- Artur Gorovei. Credinți și superstiții ale poporului român. București: Librăriile Socec & Comp., Pavel Suru, C. Sfetea, 1915. Seria Din vieața poporului român, XXVII. Exemplarul digitizat; fișa BCU Iași. Anul este stabilit bibliografic, nu preluat din eticheta automată a arhivei.
- Tudor Pamfile. Sărbătorile de toamnă și Postul Crăciunului. Studiu etnografic. București: Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea, 1914. Seria Din vieața poporului român, XIX. Cartea digitizată, PDF. Fișierul poartă anul 1913, anul ședinței academice, dar exemplarul are 1914 pe pagina de titlu; de aceea cităm 1914.
- Elena Niculiță-Voronca. Datinele și credințele poporului român, vol. I. Iași: Polirom, 1998, ediție îngrijită de Victor Durnea. Originalul: Cernăuți, Isidor Wiegler, 1903. Reeditarea digitizată. Cele trei rânduri din atlas trimit la pagina 112 a reeditării.
- Simion Florea Marian. Sărbătorile la români. Studiu etnografic, vol. II. București: Editura Fundației Culturale Române, 1994, ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu. Pasaj din Cincizecimea, 1901, citat la pagina 241 a reeditării. Pagina din exemplarul digitizat; fișa bibliografică a ediției. Fișierul numit vol.1 cuprinde ambele volume; anul 1994 este confirmat în catalog, nu pe titlul scanat.
Pentru alegerea unei ediții și alte lucrări de consultat, vezi cărțile despre superstițiile și credințele populare ale românilor.
