Cum se punctează matematica la Evaluarea Națională
Din cele 90 de puncte ale lucrării, 60 sunt totul sau nimic. Baremul de la Evaluarea Națională 2026, sesiunea principală, precizează direct: „Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie cinci puncte, fie zero puncte. Nu se acordă punctaje intermediare.” Această regulă se aplică integral la Subiectul I și la Subiectul al II-lea, câte 30 de puncte fiecare. Numai Subiectul al III-lea dă puncte parțiale, în pași de câte 1 punct: fiecare subpunct a) valorează 2 puncte (câte 1 punct pe pas), iar fiecare subpunct b) valorează 3 puncte (câte 1 punct pe pas). Această pagină adună 288 de itemi din 12 lucrări reale: sesiunile principale 2023-2026, rezervele 2024 și 2025, sesiunea specială 2025, simulările 2025 și 2026 și modelele 2025-2027.
Cum arată lucrarea
Lucrarea are trei subiecte obligatorii plus 10 puncte din oficiu. Baremul precizează: „Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.” Timpul de lucru efectiv este de două ore. De exemplu, 74 de puncte obținute pe lucrare plus 10 din oficiu fac 84, adică nota 8,40.
| Subiect | Punctaj | Tip de notare |
|---|---|---|
| Subiectul I | 30 de puncte (6 itemi × 5p) | Doar rezultatul: 5p sau 0p |
| Subiectul al II-lea | 30 de puncte (6 itemi × 5p) | Doar rezultatul: 5p sau 0p |
| Subiectul al III-lea | 30 de puncte (6 probleme × 5p) | Puncte parțiale pe pași de 1p |
| Din oficiu | 10 puncte | Acordat automat |
| Total | 100 de puncte | Nota = punctaj ÷ 10 |
Structura aceasta apare identic în toate cele 12 lucrări din setul analizat: sesiunile principale, rezervele, sesiunea specială, simulările și modelele publicate de Ministerul Educației.
Subiectul I și al II-lea: doar rezultatul
La ambele subiecte, instrucțiunea din lucrare este „Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.” Fiecare item are patru variante, câte 5 puncte pentru varianta corectă și zero puncte pentru oricare alta. Baremul precizează că „nu se acordă punctaje intermediare”, ceea ce înseamnă că nu există punctaj parțial indiferent de cât de aproape ești de răspunsul corect.
Un exemplu concret din setul analizat: la EN 2026, sesiunea principală, Subiectul I, item 1, cerința este „Rezultatul calculului 12 − 2 · 5 este egal cu:” cu variantele a) 50, b) 22, c) 2, d) 0. Baremul acordă 5 puncte pentru varianta c). Dacă ai ales altă variantă sau ai lăsat spațiul gol, primești zero puncte.
Aceste două reguli decurg direct din barem și se aplică fără excepție:
- Un raționament bun cu o greșeală de calcul la final dă zero puncte la Subiectul I și al II-lea, deoarece se punctează doar rezultatul, nu metoda.
- Un răspuns lăsat gol și un răspuns greșit iau amândouă zero puncte. Nu se scade nimic pentru un răspuns greșit.
Cei 12 itemi din Subiectul I și al II-lea (câte 6 pe subiect, câte 5 puncte fiecare) adună 60 de puncte din 90 în fiecare dintre cele 12 lucrări, toate notate doar după rezultat.
Subiectul al III-lea: punctele pe pași
La Subiectul al III-lea instrucțiunea este „Scrie rezolvările complete.” Baremul funcționează altfel față de primele două subiecte: „Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător. Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele punctajului indicat în barem.”
Fiecare problemă are două subpuncte. Subpunctul a) are 2 puncte (câte 1 punct pe pas); subpunctul b) are 3 puncte (câte 1 punct pe pas). Această structură apare identic în toate cele 12 lucrări analizate.
Un exemplu din setul analizat: la EN 2026, sesiunea principală, Subiectul al III-lea, item 3, subiectul consideră funcția f: ℝ→ℝ, f(x) = 3x − 6 și cere:
(2p) a) „Arată că f(1) + f(3) = 0.”
Baremul acordă câte 1 punct pentru fiecare pas din rezolvare:
- f(1) = −3 (1 punct)
- f(3) = 3, deci f(1) + f(3) = −3 + 3 = 0 (1 punct)
(3p) b) „Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Calculează lungimea segmentului OM, știind că punctul M este mijlocul segmentului AB.”
Baremul acordă câte 1 punct pentru fiecare pas:
- A(2, 0) și B(0, −6) (1 punct)
- Triunghiul AOB este dreptunghic în O, deci AB = 2√10 (1 punct)
- Cum M este mijlocul segmentului AB, obținem OM = AB/2 = √10 (1 punct)
Dacă determini corect punctele A și B, dar greșești calculul lui AB, iei primul punct din b) fără să-l iei și pe al doilea. Dacă prezinți o soluție complet diferită de cea din barem, dar corectă, iei punctajul integral: baremul spune explicit că orice soluție corectă este acceptată. Punctele parțiale există numai la Subiectul al III-lea și numai în limitele punctajului indicat în barem; nu există jumătăți de punct sau puncte zecimale la nivel de item.
Aceeași ordine în fiecare lucrare
Nu doar punctajul se repetă, ci și ce se cere pe fiecare poziție. De la sesiunea principală 2023 până la modelul 2027, fiecare lucrare pune același tip de problemă pe aceeași poziție.
| Poziția | Ce se cere | În câte lucrări din 12 |
|---|---|---|
| I.1 | Calcul cu numere | 12 |
| I.2 | Proporții sau procente | 11 |
| I.3 | Calcul cu numere | 10 |
| I.6 | Date dintr-o diagramă sau un tabel | 8 |
| II.1-II.5 | Geometrie plană | 12 |
| II.6 | Geometrie în spațiu | 12 |
| III.1 | Problemă rezolvată cu o ecuație | 12 |
| III.2 | Expresie algebrică E(x) | 12 |
| III.3 | Funcția f(x) = ax + b | 12 |
| III.4 și III.5 | Geometrie plană | 12 |
| III.6 | Geometrie în spațiu | 12 |
Practic, dacă ai lucrat câteva lucrări din anii trecuți, știi dinainte unde vine funcția, unde vine corpul geometric și unde vine problema cu ecuație. Variază mai mult doar I.4 (numere sau ecuații) și I.5 (numere sau date statistice).
Unde se duc punctele
Cele 12 lucrări înseamnă 12 × 90 = 1.080 de puncte. Distribuția pe capitole (clasificare proprie, dintr-o listă fixă de 8 etichete) este:
| Capitol | Puncte din 1.080 | Procent |
|---|---|---|
| Geometrie plană | 420 | 38,9% |
| Numere | 185 | 17,1% |
| Geometrie în spațiu | 120 | 11,1% |
| Ecuații și inecuații | 100 | 9,3% |
| Procente și proporții | 75 | 6,9% |
| Statistică și probabilități | 60 | 5,6% |
| Calcul algebric | 60 | 5,6% |
| Funcții | 60 | 5,6% |
Geometria la un loc (plană și în spațiu) adunează 540 din cele 1.080 de puncte, adică exact jumătate. Aceeași proporție apare și dacă privești doar cele 4 sesiuni principale (2023-2026): din 360 de puncte, 180 merg la geometrie (50%).
Etichetele de capitol din tabel sunt clasificarea noastră, nu o programă oficială. Un item despre proporții poate include și noțiuni de numere, iar geometria plană acoperă atât triunghiuri, cât și cercuri sau patrulatere; am ales eticheta care corespunde cel mai bine subiectului principal al itemului.
Ce spune metodologia 2027
Metodologia Evaluării Naționale 2027 (OMEC nr. 5.815/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 872 din 20 octombrie 2026) conține câteva precizări directe despre proba de matematică.
Instrumente de lucru. La probă poți folosi instrumente de desen (riglă, compas, echer). Calculatoarele și orice mijloc de calcul sunt interzise: „Pentru proba de la disciplina «Matematică», elevii pot să utilizeze instrumente de desen. Se interzice folosirea în timpul probelor a mijloacelor de calcul.”
Figuri și desene. Pe figurile din lucrare poți face marcaje și completări: „La figurile de la proba de matematică sunt permise marcajele pe figură și completarea figurilor cu creion negru sau stilou/pix de culoare albastră.” Metodologia permite și desenarea de figuri geometrice proprii în spațiul destinat rezolvării, cu creion negru sau pix albastru.
Doi evaluatori. Lucrarea este corectată de doi evaluatori independenți. Dacă diferența dintre notele celor doi nu depășește 0,50 puncte la matematică, se calculează media aritmetică: „Nota finală, calculată ca medie aritmetică având două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare evaluator.” Dacă diferența este mai mare de 0,50 puncte, evaluatorii sunt anunțați să reverifice; dacă diferența persistă, lucrarea merge automat și aleatoriu la alți doi evaluatori.
Modelul 2027. Modelul de subiect pentru sesiunea 2027 a fost publicat pe 1 noiembrie 2026 de Ministerul Educației și este inclus în setul de 12 lucrări analizat pe această pagină.
Calendar EN 2027:
- Simularea la matematică: 17 martie 2027 (rezultate 30 martie 2027)
- Proba scrisă: 24 iunie 2027
- Rezultate inițiale: 30 iunie 2027
- Rezultate finale: 7 iulie 2027
Cum am lucrat
Setul acoperă 12 lucrări cu subiecte și bareme oficiale:
- EN 2023, sesiunea principală
- EN 2024, sesiunea principală
- rezerva 2024
- EN 2025, sesiunea principală
- rezerva 2025
- EN 2025, sesiunea specială
- simularea 2025
- EN 2026, sesiunea principală
- simularea 2026
- modelul 2025
- modelul 2026
- modelul 2027
Lucrările sesiunii speciale 2024 nu au fost găsite și nu sunt incluse în set. Punctele și pașii de barem au fost verificate printr-un script față de PDF-urile originale: fiecare lucrare sumează exact 90 de puncte, fără erori de extragere. Etichetele de capitol vin dintr-o listă fixă de 8 categorii (numere, procente și proporții, ecuații și inecuații, calcul algebric, funcții, statistică și probabilități, geometrie plană, geometrie în spațiu).
Datele sunt libere pentru reutilizare cu mențiunea sursei inteles.ro (CC BY 4.0).
Datele se pot descărca: cei 288 de itemi, cu punctajul, baremul și capitolul fiecăruia (CSV).
Surse. Subiectele și baremele sunt publicate de Ministerul Educației; am lucrat pe copii publice ale fișierelor oficiale, cu adresa fiecăruia în fișierul CSV. Metodologia și calendarul EN 2027 provin din ordinul OMEC nr. 5.815/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 872 din 20 octombrie 2026. Dacă vrei să înțelegi ce cer verbele de comandă de la proba de Evaluarea Națională la română, pagina înrudită analizează 144 de cerințe din 8 subiecte reale.