Cine a inventat șahul: strămoșul chaturanga și drumul lui

Șahul nu a avut un inventator cunoscut. Strămoșul lui direct este chaturanga, un joc de strategie militară apărut în India, atestat în jurul secolului al VI-lea e.n. Din India a ajuns în Persia, apoi în lumea arabă și în Europa, iar regulile pe care le știm azi s-au fixat în Spania și Italia, în secolul al XV-lea.
Nu există un nume, o dată sau o persoană sigură. Cel mai bine documentat drum este: India (chaturanga, sec. VI) → Persia (chatrang, în jurul anului 600) → lumea arabă (shatranj) → Europa (sec. X) → șahul modern (1475-1500). Povestea cu un singur „inventator” este legendă.

Drumul șahului, pe etape
| Perioadă | Loc | Ce se știe |
|---|---|---|
| Sec. VI e.n. | India | Chaturanga: joc pe tablă de 8×8, cu piese care reprezentau armata indiană (cuvântul sanscrit înseamnă aproximativ „patru ramuri”, adică trupele armatei: infanterie, cavalerie, elefanți și care de luptă) |
| în jur de 600 | Persia sasanidă | Jocul devine chatrang; apar termeni rămași până azi, ca șah („rege”) și mat |
| sec. VII-IX | Califatul arab | După cucerirea Persiei, jocul, numit shatranj, se răspândește în lumea musulmană |
| sec. X-XI | Spania, Italia, restul Europei | Maurii îl aduc în Peninsula Iberică, iar până în anul 1000 ajunge în mare parte din Europa |
| 1475-1500 | Spania (Regatul Valencia) | Regina și nebunul capătă mișcările de azi; primul document cu mutarea modernă a reginei este poemul Scachs d’amor (1475) |
| 1886 | SUA | Primul campionat mondial oficial, câștigat de Wilhelm Steinitz |
Piesele s-au schimbat odată cu jocul
Piesele chaturangăi erau trupele unei armate: regele, sfetnicul, elefantul, calul, carul de luptă și infanteria. Au rămas regele, calul și pionul. Sfetnicul a devenit regina (dama) abia în Europa și a ajuns cea mai puternică piesă după 1475. Elefantul s-a transformat în nebun, iar carul de luptă în turn (tura), numit în engleză rook, de la persanul rukh. Rocada a apărut mai târziu, în Europa.
Cum se explică numele
Cuvântul șah vine în ultimă instanță din persană (shāh, „rege”); în română a ajuns prin germană și rusă, potrivit dexonline. „Mat” (în română, prin franceză și germană) continuă expresia persană shāh māt, tălmăcită fie „regele este neputincios”, fie „regele a murit”. Același drum se vede în spaniolă (ajedrez, din arabă), engleză (chess) și rusă (șahmatî).

Legendele despre inventator
- Legenda boabelor de grâu: un înțelept ar fi cerut ca recompensă pentru joc un bob de grâu pe primul pătrat al tablei, două pe al doilea, patru pe al treilea și tot așa, dublând de fiecare dată. Suma ar fi depășit toate recoltele lumii. Este o poveste moralizatoare despre creșterea exponențială, nu un document istoric.
- China: unii cercetători au susținut că șahul vine din xiangqi, șahul chinezesc, dar cei mai mulți istorici îl consideră derivat din jocul indian. Cea mai veche sursă clară despre xiangqi este din secolul al IX-lea.
- Un singur inventator: nicio sursă solidă nu leagă jocul de o persoană anume.

Șahul astăzi
Se joacă în turnee, pe platforme online și în școli. Interesul a crescut mult după miniseria Netflix „The Queen’s Gambit” (2020), iar vânzările de seturi de șah au urcat în perioada aceea, potrivit presei. Federația internațională (FIDE) a fost înființată în 1924.
Cine a inventat șahul?
Nu se știe. Se consideră că a apărut în India, ca jocul chaturanga, în jurul secolului al VI-lea. Un inventator precis nu este documentat.
În ce țară a apărut șahul?
În India. De acolo a trecut în Persia, apoi în lumea arabă și în Europa.
Ce înseamnă „chaturanga”?
Cuvânt sanscrit care desemnează cele patru componente ale unei armate: infanteria, cavaleria, elefanții și carele.
Cine a fost primul campion mondial?
Wilhelm Steinitz, în 1886, la primul campionat mondial oficial.
De ce se numește „șah mat”?
Expresia vine din persană, shāh māt, prin arabă. Se traduce fie „regele este neputincios”, fie „regele a murit”. Înseamnă că regele este atacat și nu mai poate scăpa.
- Wikipedia, „History of chess”.
- dexonline, „șah”, etimologie.