Ce înseamnă ironic: definiție, exemple, ironie vs sarcasm
Ironic este adjectivul care descrie ceva ce conține sau exprimă o ironie, ori pe cineva căruia îi place să ironizeze. Ironia, la rândul ei, înseamnă să spui un lucru ca să se înțeleagă contrariul, de obicei cu o ușoară notă de batjocură. Când spui „Ce vreme frumoasă!” în timp ce plouă torențial, ești ironic.
ironic, -ă (adj.): 1. care exprimă sau conține o ironie, adică o formulare cu sens opus celui obișnuit, în scopul de a ridiculiza fără a spune direct; 2. (despre oameni) căruia îi place să facă ironii. Se folosește și adverbial: „a zâmbit ironic”. Definiția urmează în linii mari sensurile din DEX, pe dexonline.
Exemple de propoziții cu „ironic”
- „Bravo, ai ajuns exact la timp”, i-a spus ironic, la două ore după începerea ședinței. (ironie verbală: lauda spune opusul a ceea ce gândește vorbitorul)
- Avea un ton ironic și nimeni nu știa dacă vorbește serios. (ironic = care exprimă ironie)
- Un zâmbet ironic i-a trecut pe față când a auzit scuza. (adverbul sau adjectivul descrie atitudinea)
- E ironic că tocmai medicul a ratat programarea la medic. (ironic = contrar așteptărilor, ca o ironie a sorții)
Ironie, sarcasm și umor, cum se deosebesc
| Termen | Ce face | Exemplu |
|---|---|---|
| Ironie | Spune contrariul a ceea ce gândește, cu ușoară batjocură; poate fi fină | „Ce idee strălucită” despre un plan prost |
| Sarcasm | Ironie aspră, usturătoare, făcută să rănească (DEX: „ironie aspră, usturătoare; batjocură necruțătoare”) | „Bravo, ai reușit să strici și ce mergea de la sine.” |
| Umor | Amuză, nu urmărește neapărat să critice | O glumă despre propria neîndemânare |
Tipuri de ironie
- Ironia verbală: spui contrariul a ceea ce gândești, cum e „Foarte frumos!” despre o treabă făcută prost. Sensul real se înțelege din context și din ton.
- Ironia sorții: o întâmplare care iese opus așteptărilor, cum e o stație de pompieri care ia foc. În DEX apare ca „joc neașteptat al întâmplării”. Despre astfel de situații se spune și „e ironic”.
- Ironia dramatică (în literatură): publicul știe un lucru pe care personajul îl ignoră. De pildă, spectatorul știe cine e vinovatul, iar eroul îl caută.
În literatură, ironia e un procedeu al naratorului. Jane Austen o folosește încă din prima frază din „Mândrie și prejudecată”, despre „adevărul recunoscut” că un burlac cu avere are nevoie de o soție, ca să arate cât de interesate sunt, de fapt, familiile din jur.
Cum recunoști ironia
- Cuvintele spun ceva, contextul arată contrariul (laudă la o situație evident proastă).
- Tonul sau expresia feței contrazic cuvintele (în scris, uneori ghilimele sau semnul exclamării).
- Exagerarea este vizibilă: „genial”, „perfect”, „extraordinar” despre ceva banal sau prost.
În mesajele scrise ironia se pierde ușor, fiindcă lipsesc tonul și mimica. De aceea oamenii adaugă un emoticon sau „/s” (marcaj folosit pe internet pentru sarcasm).
Sinonime apropiate
Zeflemitor, batjocoritor, sarcastic. Nuanțele diferă: „zeflemitor” sună mai ușor, „batjocoritor” mai dur, iar „sarcastic” e cel mai tăios. Opusul este „serios” sau „sincer”.
Ce înseamnă ironic?
Care exprimă o ironie (spune un lucru ca să se înțeleagă contrariul) sau care obișnuiește să ironizeze. Se folosește și despre întâmplări neașteptate: „e ironic că…”.
Ce înseamnă ironie?
O afirmație cu sens opus celui obișnuit, făcută pentru a ridiculiza fără a spune direct. Este și o figură de stil.
Care e diferența dintre ironie și sarcasm?
Ironia poate fi fină sau blândă. Sarcasmul este mai aspru și urmărește să rănească.
Ce înseamnă „în mod ironic”?
Fie „cu ironie” (a spus-o ironic), fie „în mod contrar așteptărilor” (în mod ironic, a pierdut tocmai la jocul pe care îl câștigase de zece ori).
- dexonline, „ironic”.
- dexonline, „ironie”, inclusiv „ironia sorții”.
- dexonline, „sarcasm”.