Ce înseamnă Chiraleisa: cântecul străvechi de Bobotează
Chiraleisa este o formulă liturgică străveche, derivată din rugăciunea grecească „Kyrie
eleison” (Doamne, miluiește), strigată în tradițiile românești în prag de Bobotează
(5-6 ianuarie) pentru a anunța venirea preotului și a alunga spiritele rele din casă. Acest strigăt, repetat de
trei ori de copiii care însoțesc preotul, transformă Ajunul Bobotezei într-un ritual de purificare și
binecuvântare care a supraviețuit secole în satele din Moldova, Bucovina, Maramureș și Transilvania — o tradiție
descrisă memorabil de Ion Creangă în „Amintiri din copilărie”, când satul „clocotea de chiraleisa”.
📋 Cuprins
atmosfera sfințeniei care însoțește ritualul Chiraleisa
Alte Înțelesuri:
🔤
Etimologia și originea cuvântului Chiraleisa
Cuvântul Chiraleisa (pronunțat și scris uneori Chiralesa, Chiralexa-i sau
Tiralexa-i în Maramureș) este o adaptare populară românească a expresiei grecești bizantine Κύριε
ἐλέησον (Kyrie eleison), care se traduce literal prin „Doamne, miluiește!” sau „Doamne, ai
milă de noi!”.
Această rugăciune antică face parte din liturghia creștină încă din primele secole ale creștinismului și a fost
preluată de toate ramurile majore ale credinței: ortodoxă, catolică și protestantă. În România, formula a fost
transmisă prin ritual oral, de la generație la generație, modificându-se fonetic pentru a se potrivi rostirii
populare românești.
📖 Transformarea fonetică
Kyrie eleison (greacă) → Chiraleisa (românește popular)
Kýrie = Doamne | eléison = miluiește, ai milă
În grai popular: „Chiraleisa!” strigat de trei ori = invocație pentru protecție divină
Interesant este că, în dicționarele românești, chiraleisa (scris cu literă mică) poate desemna și
„un duh necurat” sau „o ființă fantastică” pe care credincioșii căutau să o alunge prin acest strigăt. Astfel,
cuvântul a căpătat o dublă valență: atât rugăciune către Dumnezeu, cât și descântec împotriva forțelor
întunericului.
⛪ Tradiția
Chiraleisa în România
În tradițiile românești, Chiraleisa este strâns legată de sărbătoarea Botezului
Domnului (Boboteaza), celebrată pe 6 ianuarie, și de Ajunul Bobotezei (5 ianuarie).
Este una dintre cele mai vechi practici religioase păstrate în comunitățile rurale din România, cu origini care
datează de sute de ani în urmă.
întocmai ca cei care strigau „Chiraleisa!” în tradiție
Ritualul gravitează în jurul sfințirii caselor de către preot în perioada Bobotezei. Preotul merge din casă în casă
pentru a binecuvânta locuințele credincioșilor cu agheasmă (apă sfințită), iar înaintea lui merg
grupuri de copii sau tineri care strigă de trei ori: „Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa!”
🕯️ Cum se
practică ritualul Chiraleisa?
📜 Desfășurarea tradițională
- Pregătirea casei — Gazda curăță locuința, pregătește o masă cu 12 feluri de mâncare de post
și așteaptă „Iordanul” - Copiii vestitori — Grupuri de 3-7 copii merg înaintea preotului, strigând „Chiraleisa!”
pentru a anunța sosirea lui - Strigătul triplu — La fiecare casă, copiii strigă formula de trei ori, simbolizând Sfânta
Treime - Sosirea preotului — Preotul intră, binecuvântează casa și masa cu apă sfințită (agheasmă)
- Răsplata — Gazda oferă copiilor mere, nuci, colaci, prăjituri sau bani
- Împărțirea mâncării — După sfințire, o parte din bucate este dată animalelor pentru a le
proteja de boli
Este important de menționat că, spre deosebire de colindele de Crăciun care au texte versificate complexe,
Chiraleisa este în principal un strigăt ritual simplu, repetat de trei ori. În unele zone, precum
Maramureș și Țara Crișului, există și texte versificate scurte asociate cu acest obicei, dar majoritatea
comunităților folosesc formula simplă.
🗺️ Variații
regionale: Moldova, Ardeal, Bucovina și Maramureș
Deși esența ritualului rămâne aceeași, Chiraleisa prezintă variații interesante în funcție de
regiunea României:
🌻 Moldova
Aici tradiția este cel mai bine păstrată. Copiii ies în grup mare, uneori 10-15, și fac un zgomot de răsună
satul întreg. Ion Creangă a descris acest fenomen: „de clocotea satul de chiraleisa”.
🏔️ Bucovina
În Bucovina, masa de Ajun este la fel de bogată ca cea de Crăciun, cu 12 feluri. Copiii primesc în special
colaci „de chiraleisa” special pregătiți pentru această ocazie.
🎭 Maramureș
Aici formula se pronunță „Chiralexa-i” sau „Tiralexa-i” și există texte
versificate scurte. Copiii poartă ramuri de brad sau busuioc, simboluri ale vieții veșnice.
🏰 Transilvania
În unele sate ardelenești, pe lângă strigătul Chiraleisa, copiii duc cu ei vâsc — planta
considerată magică, protectoare împotriva vrăjilor și bolilor.
✨ 6
semnificații profunde ale strigătului Chiraleisa
1️⃣ Invocație divină
Strigătul „Chiraleisa” este o rugăciune
comprimată către Dumnezeu, cerând mila și protecția Sa pentru casă și familie pe întreg anul ce vine.
2️⃣ Alungarea răului
Se credea că spiritele necurate care au
bântuit de la Sfântul Andrei până la Bobotează sunt alungate definitiv prin acest strigăt purificator.
3️⃣ Descântec de belșug
Chiraleisa este considerată și un „descântec
de belșug” rostit pentru casă, animale și recolte — o urare pentru prosperitate în anul agricol.
4️⃣ Vestirea sfințeniei
Practic, strigătul anunță venirea preotului
și sfințirea ce urmează — un semnal acustic care pregătește comunitatea pentru momentul sacru.
5️⃣ Purificarea anuală
După Chiraleisa, anul este considerat
„curat” — forțele negative sunt neutralizate, iar casa și familia sunt sub ocrotire până la următorul ciclu.
6️⃣ Transmiterea tradiției
Faptul că sunt copiii cei care strigă
Chiraleisa asigură transmiterea obiceiului de la o generație la alta — copiii învață practica direct prin
participare.
📚 Ion
Creangă și Chiraleisa din copilărie
Cel mai faimos pasaj literar despre Chiraleisa aparține marelui povestitor Ion Creangă (1837-1889),
care în „Amintiri din copilărie” descrie cu nostalgie și umor cum participa la acest obicei în satul său natal,
Humulești:
📜 Citat celebru
„Și a doua zi, de cu noaptea, înainte de a crăpa zorile, popa Oșlobanu pornea cu iordanul, iar copiii cei mai
sprinteni mergeau înaintea popei și strigau «Chiraleisa!» de clocotea satul.”
— Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”
Acest pasaj surprinde perfect atmosfera: copiii aleargă prin zăpadă, înaintea preotului, strigând atât de tare încât
întreg satul „clocotea” — o imagine sonoră care evocă vitalitatea și bucuria acestei tradiții. Pentru mulți români,
această descriere a lui Creangă este prima întâlnire cu termenul „Chiraleisa”.
🎥 Video:
Chiraleisa în acțiune
Pentru a înțelege mai bine atmosfera acestui ritual, iată un clip autentic cu tradiția Chiraleisa din România:
📖 Cărți recomandate
despre tradițiile românești
Dacă ești fascinat de tradițiile populare românești precum Chiraleisa, aceste resurse oferă perspective aprofundate:
📚 Lectură recomandată
- „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă — clasicul absolut care descrie Chiraleisa → Caută pe Libris
- Cărți despre tradiții și obiceiuri românești — explorează întreg universul folcloric → Vezi colecția
- Folclor și etnografie — studii academice despre semnificațiile ritualurilor → Explorează
Notă: Link-urile de mai sus sunt
afiliate; dacă achiziționezi, primim un mic comision fără cost suplimentar pentru tine.
comunitatea ortodoxă — contextul sacru al Chiraleisa
📖 Articole similare pe inteles.ro
❓ Întrebări
frecvente despre Chiraleisa
Ce înseamnă Chiraleisa în limba
română?
Chiraleisa este traducerea populară a
expresiei grecești „Kyrie eleison”, care înseamnă „Doamne, miluiește!” sau „Doamne, ai milă de noi!”.
Este o formulă liturgică antică folosită în creștinism.
Când se practică tradiția
Chiraleisa?
Chiraleisa se practică în Ajunul Bobotezei
(5 ianuarie) și de Bobotează (6 ianuarie), când preotul merge să sfințească casele credincioșilor cu
agheasmă (apă sfințită).
De ce strigă copiii Chiraleisa?
Copiii strigă Chiraleisa pentru a anunța
venirea preotului din casă în casă și, conform tradiției, pentru a alunga spiritele rele în pregătirea
sfințirii. Este atât un semnal comunitar, cât și o practică apotropaică.
De ce se repetă strigătul de trei
ori?
Repetarea de trei ori a strigătului
„Chiraleisa!” simbolizează Sfânta Treime (Tatăl, Fiul și Sfântul Duh) și este o practică comună în
ritualurile ortodoxe, conferind mai multă putere invocației.
Ce primesc copiii care strigă
Chiraleisa?
Gazda răsplătește copiii cu mere, nuci,
portocale, prăjituri, colaci sau bani. În Bucovina sunt populari „colacii de chiraleisa” pregătiți
special pentru această ocazie.
În ce regiuni din România se mai
practică Chiraleisa?
Tradiția este cel mai bine păstrată în
Moldova, Bucovina, Maramureș și Transilvania. În Maramureș se pronunță „Chiralexa-i” sau „Tiralexa-i”,
iar copiii poart uneori ramuri de brad sau busuioc.
Ce scriitor român a descris
Chiraleisa?
Ion Creangă, în „Amintiri din copilărie”,
descrie memorabil cum copiii strigau „Chiraleisa de clocotea satul” în ziua de Bobotează, oferind una
dintre cele mai vii imagini literare ale acestei tradiții.
Ce înseamnă „a umbla cu chiraleisa”?
Expresia „a umbla cu chiraleisa” se referă
la ritualul de sfințire a caselor de Bobotează, când copiii și preotul merg din casă în casă. Este
sinonim cu sfințirea anuală și purificarea locuințelor.
Este Chiraleisa o colindă sau un
strigăt?
Spre deosebire de colindele de Crăciun,
Chiraleisa este în principal un strigăt ritual simplu, nu o colindă cu versuri. În unele zone
(Maramureș, Țara Crișului) există texte versificate scurte, dar majoritatea folosesc doar formula
strigată.
Mai este practicată Chiraleisa în
2026?
Da, tradiția Chiraleisa este încă vie în
multe sate din Moldova, Bucovina și Maramureș. În zonele rurale, copiii continuă să însoțească preotul
de Bobotează, păstrând acest obicei străvechi.
🙏 Ai participat vreodată la Chiraleisa?
Spune-ne în comentarii dacă ai strigat „Chiraleisa!” în copilărie sau dacă această tradiție se mai practică în
satul tău. Sunt atât de valoroase amintirile autentice despre obiceiurile noastre!
