Tradiții de iarnă în România: calendar și diferențe
Iarna românească începe cu Moș Nicolae pe 6 decembrie și se încheie, în calendarul popular, cu sorcova și plugușorul de Anul Nou. Pagina aceasta pune zilele în ordine: data, ce se face și articolul care explică obiceiul pe larg.
Ține minte diferența dintre praznic și obicei. Crăciunul și Sfântul Nicolae sunt sărbători bisericești cu dată fixă. Ignatul, sorcova și plugușorul sunt gesturi populare lipite de aceleași date, cu reguli proprii.
Sărbătorile iernii, în ordinea calendarului
| Data | Ziua | Ce este |
|---|---|---|
| 6 decembrie | Sfântul Nicolae (Moș Nicolae) | Deschide iarna sărbătorilor; daruri în ghetuțe și reguli de pază a casei. |
| 20 decembrie | Ignat | Ziua tăierii porcului, obicei agrar care hrănea masa de Crăciun. |
| 24–25 decembrie | Crăciunul | Ajunul cu masa de post și colindatul, apoi Nașterea Domnului. |
| 31 decembrie – 1 ianuarie | Anul Nou | Noaptea dintre ani: semne de noroc, sorcova și plugușorul. |
| 1 ianuarie | Sorcova | Copiii urează belșug cu crenguța împodobită, obicei cu rădăcini străvechi. |
| 1 ianuarie | Plugușorul | Uriașa urare agrară: băieții „arată” cu vorba ogoarele pentru anul care vine. |
Cum se citește calendarul de iarnă
- Praznicele bisericești
- Sfântul Nicolae și Crăciunul au dată fixă și slujbă proprie. Articolele explică ce pomenește Biserica și ce reguli a adăugat folclorul în jurul lor.
- Obiceiurile agrare
- Ignatul și plugușorul țin de gospodărie: unul hrănește masa de sărbători, celălalt „samănă” cu vorba belșugul anului nou.
- Urările de Anul Nou
- Sorcova e urarea copiilor, plugușorul e urarea băieților și a oamenilor casei. Ambele cer belșug, sănătate și roadă, nu prevestiri.
Înainte de Moș Nicolae, firul calendarului vine din calendarul popular de toamnă: Parascheva, Sumedru, Moșii de toamnă, Ovidenia și Sfântul Andrei.