Superstiții de Sfinții Zaharia și Elisabeta (5 sept.)
Sfinții Zaharia și Elisabeta sunt părinții Sfântului Ioan Botezătorul și sunt pomeniți în calendarul ortodox pe 5 septembrie. Rugăciunile asociate lor privesc mai ales dorința de a avea copii. Credințele despre interzicerea muncii pentru gravide și pierderea vocii din cauza bârfei sunt superstiții, nu reguli medicale sau pedepse care decurg din data calendarului.
Povestea părinților lui Ioan Botezătorul
În relatarea biblică, Zaharia este preot la Templul din Ierusalim, iar Elisabeta, soția lui, ajunge la bătrânețe fără să aibă copii. Arhanghelul Gavriil îi vestește lui Zaharia că Elisabeta va naște un fiu și că numele lui va fi Ioan.
Zaharia se îndoiește de veste și rămâne fără grai. Vorbirea îi revine când scrie pe o tăbliță numele copilului: „Ioan”. Din acest episod pornește asocierea populară a sărbătorii cu vorbele rostite, tăcerea și teama de mutenie.
Elisabeta este amintită și la întâlnirea cu Fecioara Maria, când pruncul saltă în pântecele ei. În credința creștină, povestea cuplului vorbește despre așteptare și despre nașterea lui Ioan la o vârstă înaintată. Nu este o explicație medicală a infertilității și nici un tipar pe care fiecare familie trebuie să îl urmeze.
Rugăciunea pentru un copil
Credincioșii se roagă Sfinților Zaharia și Elisabeta pentru darul copiilor, inclusiv prin citirea Acatistului lor. Elisabeta este asociată cu această speranță prin povestea maternității sale târzii.
În tradițiile legate de zi apar postul și rugăciunea. Postul negru nu este însă o condiție care garantează o sarcină. Dacă ai întrebări despre post, vorbește cu preotul; dacă ai dificultăți în a avea copii, cere sfatul unui medic specialist. Rânduiala religioasă nu înlocuiește consultația.
Aceeași dorință de ocrotire și maternitate apare în tradiția Brâului Maicii Domnului. Nici rugăciunea, nici purtarea unei panglici nu trebuie folosite ca test al credinței unei femei care nu are copii.
Ce se spune despre munca femeilor însărcinate
Superstiția cere ca gravidele să evite spălatul, cusutul și muncile grele pe 5 septembrie. În explicația populară, aceste interdicții ar proteja sarcina și copilul. Este o credință legată de ocrotirea maternă atribuită Elisabetei, nu o recomandare medicală.
O treabă făcută în ziua sărbătorii nu determină sănătatea copilului. Pentru efort și activități în sarcină, urmează recomandările medicului. Dacă apare o problemă, caută ajutor medical, nu o explicație în faptul că ai spălat sau ai cusut într-o anumită zi.
Grija concretă din familie este mai folositoare decât o amenințare: ajută cu treburile solicitante și respectă nevoia de odihnă a femeii însărcinate. Nu o învinovăți pentru o complicație pe baza unui obicei din calendarul popular.
Bârfa, blestemele și secretele casei
Credința populară asociază mutenia lui Zaharia cu interdicția de a minți, de a bârfi sau de a blestema în ziua sărbătorii. Se spune că vorbele rele ar atrage pierderea vocii ori boli ale vorbirii. Relatarea biblică despre Zaharia și această superstiție nu sunt același lucru.
A evita jignirile este un gest bun în orice zi. Nu ai însă un motiv medical să legi o răgușeală de o ceartă purtată pe 5 septembrie. O problemă de sănătate se discută cu medicul, nu se tratează drept pedeapsă.
Mai apare și credința că dezvăluirea secretelor de familie ar aduce trădare. Povestirea religioasă despre Zaharia care își protejează fiul explică această asociere populară. Păstrarea discreției nu înseamnă însă să ascunzi o problemă pentru care ai nevoie de ajutor.
Cinstirea zilei fără ritualuri de vindecare
Rugăciunea și participarea la slujbă sunt gesturi de credință. În obiceiurile populare apare și folosirea apei sfințite pentru copiii bolnavi sau care plâng mult. Apa sfințită nu este tratament, iar un copil bolnav are nevoie de îngrijire medicală.
Fiul celor doi este cinstit și la sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Nu muta însă interdicțiile populare de la o sărbătoare la alta: fiecare obicei are propria poveste, iar rânduiala religioasă se lămurește la biserică.