Superstiții Ziua Crucii 14 septembrie: ce se evită
Superstițiile de Ziua Crucii, pe 14 septembrie, spun că nu se lucrează pământul, nu se omoară șerpi și se evită nucile, usturoiul, prunele sau pepenii. Aceste interdicții aparțin credințelor populare; sărbătoarea religioasă este Înălțarea Sfintei Cruci, o zi de post în calendarul ortodox.
Postul și interdicția nucilor sunt lucruri diferite
În tradiția populară, unele alimente sunt evitate fiindcă forma sau miezul lor amintește de cruce. Așa se explică lista care circulă în familie: nuci, usturoi, prune și pepeni. Este o explicație simbolică, nu o regulă alimentară a Bisericii.
Postul sărbătorii nu interzice nucile pentru forma lor. Rânduiala religioasă privește abținerea de la anumite alimente, inclusiv cele de origine animală, și cinstirea Crucii. Dacă vrei să știi exact ce se mănâncă în acea zi, consultă calendarul bisericesc și întreabă preotul.
Ziua de post nu înseamnă că fiecare credincios trebuie să țină post negru. Nu transforma o regulă transmisă din auzite într-o obligație pentru cineva bolnav sau aflat sub tratament. Pentru restricțiile alimentare care îți afectează sănătatea, discută cu medicul; pentru rânduiala religioasă, cu preotul.
De ce se spune că nu se lucrează pământul
Credința populară spune că de Ziua Crucii pământul se „închide” pentru iarnă. De aici vine evitarea săpatului, a aratului și a altor lucrări care răscolesc solul. Gestul exprimă respectul pentru odihna simbolică a pământului.
Nu este o descriere a felului în care solul funcționează. În poveștile calendarului popular, schimbarea anotimpului primește o zi și un nume ușor de ținut minte. Frigul, retragerea vietăților și lucrările de toamnă sunt legate de aceeași sărbătoare.
Ziua Crucii se află într-un șir de sărbători de septembrie, alături de Sfinții Ioachim și Ana și Sfânta Sofia și fiicele ei. Fiecare zi are propriile obiceiuri, chiar dacă toate sunt amintite la începutul toamnei.
Ziua Șarpelui și povestea mărgelei
Un alt nume popular este „Ziua Șarpelui”. Se spune că șerpii se adună înainte de a se retrage în pământ și că uciderea unuia în această zi aduce boală sau ghinion gospodăriei.
În aceeași lume a legendelor apare „mărgeaua șarpelui”: șerpii ar forma din saliva lor o mărgea cu puteri vindecătoare. Aceasta este o poveste folclorică, nu un tratament și nici o practică religioasă.
Interdicția de a ucide șerpii este explicată în tradiție prin teama de urmări rele. Dacă întâlnești un șarpe, păstrează distanța și nu încerca să-l atingi. Nu ai nevoie să crezi legenda ca să eviți o situație periculoasă.
Busuiocul și strugurii lăsați în vie
În obiceiurile asociate sărbătorii, oamenii duc plante la biserică pentru a fi sfințite. Busuiocul este păstrat lângă icoane, ca semn de ocrotire a casei. Sensul acestui gest este religios și simbolic; nu îl trata ca pe o garanție împotriva bolilor.
În folclor, Ziua Crucii este socotită și un hotar pentru culegerea plantelor medicinale. Ideea urmează povestea „închiderii” pământului: odată cu retragerea naturii, puterea atribuită plantelor intră în repaus. Calendarul unei credințe nu stabilește eficiența unui remediu.
Numele „Cârstovul Viilor” leagă ziua de vie și de cules. Un obicei popular descris pentru această sărbătoare este lăsarea unor ciorchini neculeși, numiți „Strugurii lui Dumnezeu”. Ei sunt priviți ca o ofrandă și ca hrană lăsată păsărilor.
Nu lua aceste obiceiuri drept reguli valabile pentru toate familiile sau comunitățile. Dacă ai auzit o variantă în casa bunicilor, păstrează și explicația lor.
Ce spun credințele despre vreme
În tradiția populară, tunetele de Ziua Crucii vestesc o toamnă lungă și caldă, urmată de o iarnă blândă. Stolurile mari și gălăgioase de ciori sunt asociate cu apropierea brumei.
Acestea sunt semne din folclor, nu prognoze pe care să te bazezi pentru lucrările din grădină sau din vie. Pentru vremea din localitatea ta, verifică prognoza meteorologică. Pentru sărbătoare, păstrează diferența dintre post, obiceiul familiei și povestea despre noroc.