Superstiții Adormirea Maicii Domnului: ce nu se face

Superstițiile de Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august, cer să lași treburile grele: spălatul, cusutul, tunsul, scăldatul. Sunt credințe populare, nu o listă de pedepse pe care le primești dacă ai pus rufe la spălat. Sărbătoarea religioasă, numită și Sfânta Maria Mare, e pentru cinstirea Maicii Domnului, pentru rugăciune și pentru slujbă.

Ce se sărbătorește pe 15 august

În credința ortodoxă, Adormirea Maicii Domnului înseamnă adormirea ei trupească și trecerea la viața veșnică, nu un deces după care nu mai rămâne nimic. Este praznic cu cruce roșie în calendar și zi de sărbătoare legală în România. Denumirea populară „Paștele verii” vine de la ideea acestei treceri, nu de la o a doua sărbătoare a Paștelui.

Sfânta Maria Mare nu se confundă cu Sfânta Maria Mică, pe 8 septembrie, când e Nașterea Maicii Domnului. Una amintește adormirea, cealaltă nașterea. De aici vin și discuțiile din familie despre ziua de onomastică.

Spălatul, cusutul și munca în gospodărie

În tradiția populară, de Sfânta Maria Mare se lasă deoparte spălatul hainelor, cusutul, călcatul și munca la câmp. Firul comun e odihna, ca respect pentru zi. Superstiția adaugă, la spălat, cusut și călcat, boli de ochi, paralizie și fulgere, iar la munca de câmp grindină și lupi. Nu sunt explicații pentru asemenea necazuri.

Dacă vrei să respecți obiceiul familiei, pregătește dinainte rufele și treburile care suportă amânare. Îngrijirea unui copil, ajutorul dat unui bolnav sau hrănirea animalelor nu merită transformate în motive de teamă. O nevoie concretă nu e totuna cu a face toată curățenia casei în ziua praznicului.

Întrebarea utilă este „Ce pot lăsa pentru altă zi ca să am timp de sărbătoare?”, nu „Ce nenorocire urmează dacă am lucrat?”. Pentru o nelămurire de rânduială, întreabă preotul parohiei.

Tunsul, scăldatul, prispa și focul

Pe lângă oprirea muncii circulă și alte opreliști. Nu sunt la fel de răspândite și nu sunt reguli pentru toate familiile:

• Tunsul: în credința populară ar aduce chelie timpurie și pierderea norocului. Nu are legătură cu îngrijirea părului.
• Scăldatul: unele povești opresc baia în râu și spun că apele ar fi bântuite, „spurcate” de cerbi. Pentru siguranță contează starea apei, curenții și locul în care intri, nu data din calendar.
• Dormitul pe prispă: poveștile vorbesc de amorțeală și de rătăcirea minții, puse pe seama unor spirite de noapte. Nu e o cerință a slujbei sau a postului.
• Aprinderea focului: unele relatări opresc focul în sobă cu două zile înainte de 15 august și pun pagubele și bolile la vite pe seama aprinderii lui. Nu face din asta un motiv să nu gătești sau să nu îngrijești casa.

Și la Sfântul Nicolae cinstirea sărbătorii e una, iar poveștile despre noroc alta, chiar dacă în familie se spun împreună. Biserica condamnă superstițiile despre foc, prispă și tuns.

Ce se duce la biserică și ce se dă de pomană

Prunele, strugurii și fagurii se duc la biserică, se binecuvântează și se împart de pomană. În acest obicei, fructele sunt și pentru femeile moarte de tinere. Gestul unește mulțumirea pentru roade cu pomenirea celor morți. Nu ai nevoie de o listă rigidă de cumpărături ca să ajuți pe cineva.

Înainte să pregătești coșul, află ce se obișnuiește în parohia ta și când se binecuvântează darurile. Alege alimente bune de împărțit și ușor de primit. La Moșii de toamnă se împart alte daruri de pomană. Coșul de acolo nu înlocuiește prunele și strugurii de 15 august.

Florile de grădină și busuiocul se sfințesc și se pun lângă icoane. În calendarul popular, 15 august e socotit ultima zi bună din an pentru culesul năvalnicului și al sânzienelor. Credința că florile binecuvântate ocrotesc casa e tradiție. O plantă binecuvântată nu devine prin asta tratament.

Postul, pelerinajele și nunțile de după sărbătoare

Postul Adormirii Maicii Domnului cuprinde zilele de la 1 la 14 august. Pe 15 august postul se încheie: e praznic, nu continuare de post. Pentru masa din acea zi urmează rânduiala calendarului bisericesc.

Nicula e unul dintre locurile cunoscute de pelerinaj închinate Maicii Domnului. Acolo, pelerinii înconjoară biserica de lemn în genunchi. Nu e obligatoriu să mergi într-un pelerinaj ca să ții sărbătoarea: slujba din parohie, rugăciunea și ajutorul dat cuiva se fac și fără un drum lung.

Expresia „după Sfânta Maria încep nunțile” se referă la încheierea postului. Nu înseamnă că orice dată de după 15 august e liberă pentru cununie, nici că nunta se face chiar în ziua praznicului. Ziua rămâne pentru rugăciune și pentru cinstirea Maicii Domnului. Stabilește data cu biserica înainte să rezervi petrecerea.

Ce înseamnă „Între Sântămării”

Este intervalul dintre 15 august și 8 septembrie. În calendarul popular e un timp bun pentru semănatul grâului de toamnă. Tot atunci, ciobanii coboară turmele de pe munte, iar bărbații schimbă pălăria de vară cu căciula. Trandafirii înfloriți de Sfânta Maria sunt socotiți, în credința populară, semn de toamnă lungă.

Sunt repere prin care oamenii legau munca de sărbători, nu o dată de semănat valabilă pe orice teren. Pe 1 septembrie, Sfântul Simeon Stâlpnicul e încă un hotar de toamnă în același calendar.

La urarea de „La mulți ani!”, familiile nu țin aceeași zi. Preoții amintesc că urarea de onomastică se potrivește mai bine pe 8 septembrie, de Nașterea Maicii Domnului. Dacă nu știi cum ține ziua persoana apropiată, o urare de sănătate și o întrebare despre cum sărbătorește sunt mai firești decât o ceartă despre cine are voie să primească felicitări.