Ce înseamnă Revelion: de ce-l sărbătorim pe 31 decembrie
Revelion înseamnă „a sta treaz” sau „a veghea peste noapte” — este
sărbătoarea care marchează trecerea dintre ani, celebrată în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Cuvântul
provine din franceză, de la „réveillon”, derivat din verbul „réveiller” (a trezi). În România,
Revelionul îmbină petrecerea modernă cu străvechi tradiții: Plugușorul, Sorcova, și obiceiuri care promit noroc,
sănătate și belșug pentru noul an. 🎆
📋 Cuprins
🔤 Etimologia
cuvântului „Revelion”
Cuvântul Revelion are o poveste lingvistică fascinantă care traversează secole și granițe. Provine
din limba franceză,
de la termenul „réveillon”, care la rândul său derivă din verbul „réveiller” — „a
trezi” sau „a se trezi din somn”.
Alte Înțelesuri:
În Franța secolului al XVII-lea, réveillon desemna un ospăț nocturn — o masă bogată servită
după miezul nopții, în special în Ajunul Crăciunului sau al Anului Nou. Participanții la aceste petreceri rămâneau treji
toată noaptea, de unde și denumirea care evocă „trezirea” sau „veghea”.
nopții marchează simbolic trecerea în noul an
În România, termenul a pătruns în vocabularul cotidian în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
odată cu influența culturală franceză asupra elitelor bucureștene. Un dicționar de neologisme din 1851 definea
„revelionul” ca fiind o „cină după bal, mai ales la Anul Nou”.
📖 Traseul Lingvistic al Cuvântului
(fr.)
→
réveillon
(fr.)
→
Revelion
(ro.)
„A trezi” → „Ospăț nocturn” → „Noaptea Anului Nou”
🎊 Ce înseamnă
Revelionul pentru români
Pentru români, Revelionul depășește simpla trecere de la un an la altul — este un ritual de
înnoire, un moment sacru în care se încheie un ciclu și începe altul. Este, simbolic vorbind, o
„îngropare a anului vechi” și o „naștere a celui nou”.
Spre deosebire de Crăciun, care este o sărbătoare predominant familială și religioasă, Revelionul în cultura
românească este asociat cu petreceri ample, mese bogate și voie bună. Este un moment de reflecție,
de bilanț personal, dar și de speranțe pentru viitor.
📊 Revelionul în Cifre (România 2024-2026)
Momentul culminant al Revelionului este miezul nopții — când ceasurile bat ora 12, toată lumea
ciocnește pahare cu șampanie, își ura „La Mulți Ani!” și privește artificiile care luminează cerul. Este un ritual
colectiv care creează o legătură emoțională puternică între toți cei care-l sărbătoresc.
miezul nopții — un ritual universal de Revelion
🇷🇴 Tradiții și
obiceiuri românești de Revelion
România păstrează unele dintre cele mai bogate și autentice tradiții de Anul Nou din Europa. Acestea
îmbină elemente precreștine, geto-dacice, cu influențe creștine și moderne, creând un peisaj cultural unic.
🎭 Cele mai importante tradiții românești
🌾 Plugușorul
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri agrare românești. Cete de tineri merg din casă în casă, însoțiți de sunete
de clopoței, bice și buhaie, urând gazdelor roade îmbelșugate și prosperitate. Strigăturile
ritmice („Hăi, hăi!”) și versurile tradiționale fac din Plugușor un spectacol unic. Obiceiul datează din timpuri
precreștine și simbolizează fertilitatea pământului.
🌸 Sorcova
Pe 1 ianuarie, copiii merg cu Sorcova — o baghetă împodobită cu flori de hârtie colorată. Prin
atingerea ușoară a oamenilor cu această crenguță magică, se urează sănătate, prospețime și viață lungă. Versul
tradițional „Sorcova, vesela / Să trăiți, să-mbătrâniți / Ca un măr, ca un păr…” este cunoscut în toată
România.
🐐 Jocul Caprei și Ursul
În nordul Moldovei, tinerii mascați în capră, urs, sau căiuți merg din poartă în poartă. Aceste
dansuri ritualice au origini geto-dacice și simbolizează moartea și renașterea naturii, alungarea spiritelor
rele și aducerea fertilității. Dansul Ursului din Comănești (Bacău) este UNESCO — patrimoniu
cultural imaterial.
🍇 Cele 12 boabe de struguri
Adoptată din Spania, această tradiție a câștigat popularitate și în România. La miezul nopții, se mănâncă
12 boabe de strugure — câte una pentru fiecare lună a anului ce vine. Cu fiecare boabă, se pune
câte o dorință. Unii spun că strugurii dulci prevestesc luni fericite, iar cei acrișori — provocări.
👗 Hainele roșii și noi
Se crede că purtarea unei piese vestimentare roșii (mai ales lenjerie) aduce noroc în dragoste
și pasiune. Totodată, hainele noi simbolizează un nou început. Mulți români își cumpără în mod special ținute
noi pentru noaptea de Revelion.
💰 Bani în buzunar
Una dintre cele mai respectate superstiții: să ai bani în buzunar când bate miezul nopții
garantează (conform tradiției) un an plin de belșug financiar. Unii țin monede, alții bancnote — important este
să nu fii cu buzunarele goale în acel moment magic.
🔮 Superstiții de
Anul Nou
Românii sunt profund superstițioși, iar noaptea de Revelion este încărcată de reguli nescrise și credințe populare.
Iată ce trebuie și ce nu trebuie să faci:
atrage prosperitatea în noul an
🌬️ Superstiția vântului
Direcția vântului din dimineața de 1 ianuarie poate prevesti viitorul: vânt din sud înseamnă un
an bun și cald, din nord — dificultăți, din vest — belșug de lapte și pește,
iar lipsa vântului prevestește un an pașnic și prosper.
🧠 Psihologia
Revelionului
Din perspectivă psihologică,
Revelionul este mult mai mult decât o petrecere — este un ritual de tranziție cu puternice
implicații emoționale.
Specialiștii în psihologie identifică trei dimensiuni principale ale experienței de Revelion:
🔄 Închiderea unui ciclu
Nevoia psihologică de a „încheia”
simbolic un capitol. Facem bilanțul anului, procesăm experiențele și ne pregătim mental pentru noi
începuturi.
🌱 Speranța reînnoirii
Iluzia „tabula rasa” — noul an oferă
senzația unui nou început, a unei șanse de a fi mai buni. De aici popularitatea rezoluțiilor de Anul Nou.
⏳ Memento Mori
Ceasul care bate miezul nopții ne
amintește de trecerea timpului. Este un moment de reflecție asupra mortalității, care paradoxal ne face să
prețuim viața.
Psihologii avertizează însă și asupra fenomenului de „anticipatory letdown” (dezamăgire
anticipativă) — așteptările exagerat de mari față de „noaptea perfectă” pot duce la sentimente de tristețe sau vid
când realitatea nu se ridică la înălțimea fanteziilor. Presiunea socială de a fi fericit în această noapte specifică
poate genera anxietate pentru cei care trec prin momente dificile.
Revelionul funcționează ca un punct de referință temporal care ne permite să ne restructurăm narațiunea
personală. Este o formă de „reset” psihologic, chiar dacă știm că 1 ianuarie este, în esență, o zi ca oricare
alta.
— Dr. Aurora Liiceanu, psiholog și antropolog
cultural
🌍 Revelionul în lume —
Tradiții neobișnuite
În timp ce românii merg cu Plugușorul, alte culturi au obiceiuri la fel de fascinante:
📚 Aprofundează subiectul
Dacă te fascinează tradițiile și obiceiurile românești de sărbători, poți explora cărți dedicate acestui
subiect:
Linkurile de mai sus sunt afiliate
— achiziția prin ele ne ajută să menținem site-ul.
📖 Articole similare pe Înțeles.ro
❓ Întrebări frecvente (FAQ)
Ce înseamnă cuvântul Revelion?
Revelion provine din francezul
„réveillon”, care înseamnă „a se trezi” sau „a veghea peste noapte”. Inițial desemna un ospăț nocturn
servit după miezul nopții în Ajunul Crăciunului sau Anului Nou.
Ce tradiții românești se țin de
Revelion?
Cele mai importante tradiții românești
de Revelion sunt: Plugușorul (urături pentru recoltă bogată), Sorcova (urări de sănătate cu o baghetă
împodobită), Jocul Caprei și Ursului (dansuri ritualice), precum și consumul celor 12 boabe de struguri
la miezul nopții.
Ce nu ai voie să faci de
Revelion?
Conform superstițiilor, nu trebuie să
plângi, să te cerți, să duci gunoiul pe 1 ianuarie, să împrumuți sau să plătești bani, să speli vasele
sau părul, sau să mănânci carne de pasăre (care „răscăiește” norocul).
De ce se ciocnesc paharele de
Revelion?
Ciocnirea paharelor este un ritual care
datează din Evul Mediu, când sunetul metalic al cupelor era considerat că alungă spiritele rele. Astăzi
simbolizează unitatea, prietenia și urările de noroc pentru noul an.
Ce semnifică hainele roșii de
Revelion?
Purtarea hainelor roșii (în special
lenjerie) la Revelion este considerată aducătoare de noroc în dragoste, pasiune și vitalitate. Roșul
simbolizează energie, putere și prosperitate în multe culturi.
Când a apărut Revelionul în
România?
Obiceiul Revelionului a fost adoptat în
România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub influență franceză. Inițial era practicat doar de
elitele boierești, apoi s-a răspândit în toată societatea.
Ce se mănâncă tradițional de
Revelion în România?
Mâncărurile tradiționale de Revelion
includ: friptură de porc, sarmale, salată de boeuf, icre de știucă sau crap, și pește (considerat
aducător de noroc). Se evită carnea de pasăre. Masa trebuie să fie bogată pentru a atrage prosperitatea.
Ce este Plugușorul?
Plugușorul este un străvechi obicei
românesc de Anul Nou, cu origini precreștine. Cete de tineri merg din casă în casă, însoțiți de sunete
de clopoței și bici, urând gazdelor recolte bogate și prosperitate. Este un ritual agrar care
simbolizează fertilitatea pământului.
De ce se fac focuri de
artificii la miezul nopții?
Focurile de artificii și zgomotul
puternic au rolul simbolic de a alunga spiritele rele și energiile negative din anul vechi. Lumina și
sunetul marchează tranziția spre noul an și exprimă bucuria colectivă.
Ce înseamnă rezoluțiile de Anul
Nou?
Rezoluțiile de Anul Nou sunt promisiuni
personale de auto-îmbunătățire. Obiceiul datează din vremea babilonienilor și are la bază nevoia
psihologică de „nou început”. Cele mai populare rezoluții includ: sănătate, finanțe, relații și creștere
personală.
🥂 La Mulți Ani!
Sperăm că acest ghid despre ce înseamnă Revelion ți-a fost de folos! Cum sărbătorești tu
noaptea dintre ani? Ai tradiții speciale moștenite din familie?
📩 Lasă-ne un comentariu sau distribuie articolul celor dragi!
