Ce înseamnă quiet quitting: renunți sau te protejezi?
Quiet quitting (sau „demisia silențioasă”) reprezintă practica de a face doar minimul necesar la locul de muncă – fără ore suplimentare, fără proiecte extra, fără să-ți sacrifici viața personală pentru job. Nu este lene sau sabotaj, ci o formă de auto-protecție într-o lume care glorifică supramunca.
Dacă te-ai întrebat vreodată „De ce să dau 150% când primesc plată pentru 100%?”, ai înțeles deja esența acestui fenomen. Dar quiet quitting e mult mai profund decât pare la suprafață – și în 2026, a devenit o strategie de supraviețuire pentru milioane de români.
📑 Cuprins
- 1. Ce este quiet quitting și de unde vine termenul
- 2. 7 semne că practici quiet quitting (fără să știi)
- 3. Quiet quitting în România – statistici și realități
- 4. De ce apare demisia silențioasă – 6 cauze principale
- 5. Legătura dintre quiet quitting și burnout
- 6. Este quiet quitting bun sau rău?
- 7. Alternative sănătoase la quiet quitting
- 8. Întrebări frecvente
Ce este quiet quitting și de unde vine termenul
Termenul quiet quitting a explodat în 2022 pe TikTok, când utilizatorul @zkchillin a postat un video viral explicând conceptul. Dar ideea în sine nu e nouă – psihologii organizaționali o numeau de decenii work-to-rule (muncă conform regulamentului) sau disengagement (dezangajare).
Alte Înțelesuri:
În esență, quiet quitting înseamnă să-ți faci treaba conform fișei postului, nimic mai mult. Nu e demisie propriu-zisă – continui să mergi la serviciu și să-ți primești salariul. E o „demisie” de la mentalitatea hustle culture care spune că trebuie să trăiești pentru job.
Albert Hirschman, economist și teoretician social, a descris în 1970 trei răspunsuri la nemulțumirea organizațională: Exit (pleci), Voice (vorbești), Loyalty (rămâi loial). Quiet quitting e o a patra opțiune: rămâi, dar îți retragi investiția emoțională.
7 semne că practici quiet quitting (fără să știi)
1. Nu mai verifici emailul după program – Odată ce ai închis laptopul, serviciul nu mai există pentru tine. Zero răspunsuri după ora 18:00.
2. Refuzi proiectele „extra” – Când șeful întreabă „Cine vrea să preia și asta?”, nu mai ridici mâna. Nu e treaba ta dacă nu e în contract.
3. Ai încetat să mai vii cu idei noi – De ce să-ți bați capul cu inovații când nimeni nu apreciază? Faci ce ți se cere, punct.
4. Ședințele ți se par o pierdere de timp – Stai pe mute, camera închisă, poate faci altceva în paralel. „Acest meeting putea fi un email.”
5. Nu mai vorbești despre job acasă – Partenerul/familia nu mai aude povești de la serviciu. Pur și simplu nu-ți mai pasă suficient să povestești.
6. Numeri zilele până la weekend/concediu – Luni dimineața e chin. Vineri e eliberare. Munca e doar un mijloc de a plăti facturile.
7. Cauți discret alt job – CV-ul e actualizat, profilul de LinkedIn „Open to Work” e activ. Nu pleci, dar ești pregătit să pleci.
Quiet quitting în România – statistici și realități
România nu e imună la acest fenomen global. Conform unui sondaj din 2022, aproape jumătate dintre angajații români caută activ un alt job – un indicator puternic de dezangajare.
Costin Tudor, CEO-ul platformei Undelucram.ro, descrie quiet quitting ca o formă de „supraviețuire într-un loc unde nu există creștere sau încredere în viitor”. Pandemia și trecerea la munca hibridă au accelerat fenomenul, estompând granițele dintre viața profesională și cea personală.
📊 Quiet Quitting în cifre (România și global)
~50%
Angajați români care caută alt job
59%
Quiet quitters global (Gallup 2023)
18%
Angajați activ dezangajați
Ce e specific României? Câteva realități locale care alimentează fenomenul:
- Salarii care nu țin pasul cu inflația – Când salariul real scade, motivația de a da mai mult scade proporțional.
- Cultura „la patron trebuie să fii recunoscător” – Moștenire comunistă care încă persistă în multe companii românești.
- Lipsa oportunităților de avansare – În firmele mici și medii, tavanul se atinge rapid.
- Exodus de talente – Cei mai buni pleacă în străinătate, cei rămași pierd motivația.
De ce apare demisia silențioasă – 6 cauze principale
😤
1. Lipsa recunoașterii
Muncești din greu, dar nimeni nu observă. Nicio mărire, niciun „mulțumesc”. De ce să continui să te strădui?
💸
2. Compensație inadecvată
Salariul nu reflectă efortul sau piața. Vezi colegi noi angajați pe bani mai mulți pentru aceeași muncă.
🚫
3. Management toxic
Șefi care micromanageriază, critică public sau își asumă meritele echipei. Demotivare garantată.
📉
4. Zero perspective de creștere
Nicio promovare în vista, nicio oportunitate de învățare. Stagnare profesională completă.
🔥
5. Burnout acumulat
Ani de supramuncă au lăsat urme. Corpul și mintea cer o pauză. Quiet quitting devine auto-apărare.
🎯
6. Valori incompatibile
Compania predicator de „familie” dar tratează angajații ca resurse dispensabile. Ipocrizie demotivantă.
Legătura dintre quiet quitting și burnout
Quiet quitting și burnout-ul sunt strâns legate, dar nu sunt același lucru. Burnout-ul este cauza, quiet quitting este efectul.
Organizația Mondială a Sănătății clasifică burnout-ul ca „sindrom rezultat din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes”. Simptomele includ:
- Epuizare fizică și emoțională persistentă
- Cinism și detașare față de job
- Sentimentul de ineficiență și lipsă de realizare
Quiet quitting apare când o persoană în burnout (sau pe cale de burnout) decide să-și protejeze sănătatea mintală prin reducerea investiției în muncă. E o strategie de supraviețuire, nu de sabotaj.
🔄 Burnout vs. Quiet Quitting
| Burnout | Quiet Quitting |
|---|---|
| Stare de epuizare | Decizie conștientă |
| Nu poți da mai mult | Alegi să nu dai mai mult |
| Afectează sănătatea | Protejează sănătatea |
| Necesită recuperare | Strategie de prevenție |
Este quiet quitting bun sau rău?
Răspunsul onest? Depinde. Quiet quitting nu e nici salvare, nici damnare – e un simptom al unei probleme mai profunde.
✅ Beneficii potențiale
- Reduce riscul de burnout
- Stabilește limite sănătoase
- Timp pentru familie și hobby-uri
- Forțează companiile să reflecteze
- Respinge cultura toxică a supramuncii
⚠️ Riscuri potențiale
- Stagnare în carieră
- Pierderea oportunităților de promovare
- Relații tensionate cu colegii/șefii
- Risc de concediere în restructurări
- Poate deveni o capcană a confortului
Psihologic vorbind, quiet quitting poate fi o formă sănătoasă de auto-reglare – o recalibrare a relației cu munca. Dar poate deveni problematic dacă e doar o soluție temporară care amână decizii mai importante (schimbarea jobului, reconversia profesională).
Alternative sănătoase la quiet quitting
Dacă te regăsești în descrierea quiet quitter-ului, iată câteva opțiuni mai constructive:
1. Conversația dificilă – Vorbește cu șeful despre nemulțumiri. Multe probleme se rezolvă prin comunicare directă. Cere specific: mărire, responsabilități diferite, program flexibil.
2. „Loud quitting” cu stil – Dacă pleci, pleacă pe ușa din față. O demisie profesională, cu preaviz respectat, îți păstrează reputația intactă.
3. Quiet thriving – Opusul quiet quitting: găsește proiecte care te motivează, construiește relații cu colegi care te inspiră, caută sens în micile victorii.
4. Reconversie profesională – Poate nu jobul curent e problema, ci domeniul în sine. Investește în cursuri, explorează alte cariere.
5. Terapie sau coaching – Un profesionist te poate ajuta să înțelegi dacă problema e jobul sau pattern-uri mai profunde de gândire.
Pentru aprofundare, recomand cărțile despre burnout și management al stresului de pe Libris – oferă perspective valoroase despre relația sănătoasă cu munca.
Video: Demisia silențioasă explicată (Digi24)
Acest reportaj Digi24 explică fenomenul quiet quitting în contextul pieței muncii:
Întrebări frecvente despre quiet quitting
Ce înseamnă quiet quitting în română?
În română, quiet quitting se traduce ca „demisie silențioasă” sau „demisie tăcută”. Reprezintă practica de a face doar strictul necesar la job, fără efort suplimentar sau implicare emoțională, ca răspuns la un mediu de lucru demotivant.
Este quiet quitting același lucru cu lenea?
Nu. Quiet quitting înseamnă să-ți faci treaba conform contractului, nu să nu faci nimic. E o reacție la exploatare sau burnout, nu lipsă de etică a muncii. Un quiet quitter își îndeplinește sarcinile – doar că nu mai dă 150%.
Pot fi concediat pentru quiet quitting?
Legal, nu poți fi concediat doar pentru că faci exact ce scrie în fișa postului. Însă în practică, quiet quitter-ii sunt primii vizați în restructurări sau pot fi trecuți cu vederea la promovări. Angajatorii pot găsi și alte motive pentru concediere.
Ce generație practică cel mai mult quiet quitting?
Generația Z și Millennials sunt cele mai asociate cu fenomenul, dar quiet quitting apare la toate vârstele. Diferența e că generațiile tinere sunt mai vocale despre asta pe social media, în timp ce generațiile mai vechi practică același lucru în tăcere.
Ce e quiet firing (concedierea silențioasă)?
Quiet firing este răspunsul angajatorilor: în loc să te concedieze direct, te marginalizează – nu mai primești proiecte interesante, ești exclus de la ședințe, nu mai ai măriri. Scopul e să te determine să pleci singur, fără ca firma să plătească despăgubiri.
Cum afectează quiet quitting economia?
Conform Gallup, angajații dezangajați costă economia globală ~8.8 trilioane USD anual în productivitate pierdută. Pentru România, impactul se simte în inovație redusă, servicii mai slabe pentru clienți și rotație mare de personal.
Ce pot face angajatorii pentru a preveni quiet quitting?
Recunoaștere sinceră a efortului, salarii competitive, oportunități de creștere, program flexibil, leadership empatic și o cultură care respectă granițele viață-muncă. În esență: tratează-ți angajații ca oameni, nu ca resurse.
Quiet quitting va dispărea în 2026?
Nu. Termenul poate ieși din modă, dar fenomenul va persista atâta timp cât există dezechilibru între așteptările angajatorilor și recompensele oferite. În 2026, experții prezic o continuare a trendului, posibil cu noi denumiri.
Care e diferența dintre quiet quitting și work-life balance?
Work-life balance e un obiectiv sănătos și proactiv. Quiet quitting e o reacție defensivă la un mediu toxic. Unul e alegere pozitivă, celălalt e mecanism de supraviețuire. Poți avea work-life balance fără să fii dezangajat de la job.
Am dreptul să refuz munca în afara programului?
Da, conform Codului Muncii din România, orele suplimentare trebuie compensate (plată majorată sau timp liber). Angajatorul nu te poate obliga să lucrezi peste program fără acordul tău, cu excepția situațiilor de forță majoră.
💬 Tu ce crezi despre quiet quitting?
E o formă de auto-apărare sau doar o scuză? Ai experimentat vreodată acest fenomen? Lasă un comentariu mai jos – conversația continuă acolo.
📚 Articole similare pe Inteles.ro
📖 Referințe și surse
Articol actualizat pentru 2026. Informațiile prezentate au caracter informativ și nu constituie consiliere profesională în domeniul resurselor umane sau psihologiei organizaționale.
