Sfântul Nectarie: cine a fost și când e prăznuit

Sfântul Nectarie din Eghina e prăznuit pe 9 noiembrie în calendarul ortodox. A fost episcop grec de Pentapolis, ctitor al mănăstirii Sfânta Treime din Eghina și unul dintre cei mai cinstiți sfinți ai Bisericii Ortodoxe din secolul XX, canonizat în 1961. Părți din moaștele sale se află și în România, la Mănăstirea Radu Vodă din București.

Când e prăznuit Sfântul Nectarie?

Prăznuirea e fixă: 9 noiembrie, în fiecare an. În 2026 cade luni.

Sfântul Nectarie a murit pe 8 noiembrie 1920, dar ziua de 8 noiembrie e deja Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, așa că prăznuirea lui a fost rânduită pentru ziua următoare.

Pe lângă data principală, mai există 3 septembrie, ziua în care moaștele sale au fost așezate în biserica mănăstirii din Eghina, în 1953. Următoarea mare sărbătoare a toamnei după Sfântul Nectarie este Sfântul Andrei, pe 30 noiembrie.

Cine a fost Sfântul Nectarie?

Numele lui de botez era Anastasie Kefalas. S-a născut pe 1 octombrie 1846 în Silivria (Tracia, pe atunci în Imperiul Otoman, azi în Turcia), într-o familie săracă. La 14 ani a plecat la Constantinopol, unde a lucrat ca vânzător la o tutungerie. Se spune că scria citate din Scriptură și din Sfinții Părinți pe punguțele de tutun.

La 20 de ani a ajuns învățător pe insula Chios. În 1876 a intrat ca monah la mănăstirea Nea Moni, unde a primit numele Lazăr, iar la hirotonia ca diacon a primit numele Nectarie. A studiat teologia la Universitatea din Atena, unde a obținut diploma în 1885, apoi a fost hirotonit preot la biserica Sfântul Nicolae din Cairo.

Pe 15 ianuarie 1889, patriarhul Sofronie al Alexandriei l-a hirotonit mitropolit de Pentapolis. După doar un an, în 1890, a fost alungat din Egipt în urma unor calomnii, fără să i se aducă vreo acuzație formală. S-a stabilit la Atena în august 1890, unde a predicat și apoi a condus timp de 15 ani școala teologică Rizarion.

Între 1904 și 1907 a construit mănăstirea Sfânta Treime din Eghina, o mănăstire de călugărițe. În decembrie 1908 a demisionat de la Rizarion și s-a retras definitiv acolo. A murit pe 8 noiembrie 1920, după o suferință de cancer de prostată.

De ce e numit Taumaturgul?

Credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Nectarie pentru vindecările atribuite mijlocirii sale, în special vindecări de cancer. Hramul de toamnă al Mănăstirii Radu Vodă din București îl numește oficial „Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul”. Acest supranume nu vine dintr-un singur episod documentat, ci din tradiția acumulată în deceniile de după moartea sa.

A fost trecut în rândul sfinților pe 20 aprilie 1961, la Catedrala Sfântul Gheorghe din Istanbul, de Patriarhia Ecumenică sub patriarhul Athenagoras I. Prăznuirea a fost stabilită pe 9 noiembrie.

Ce legătură are Sfântul Nectarie cu România?

Părți din moaștele sale se află la Mănăstirea Radu Vodă din București și în alte lăcașuri de cult din România. În fiecare an, în jurul datei de 9 noiembrie, mănăstirea scoate moaștele și pe cele ale Sfântului Efrem cel Nou spre închinare în baldachinul exterior, în cadrul hramului de toamnă, iar pelerinajul adună sute de credincioși.

Tot la București se găsesc și moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, la Patriarhie. Toamna este un sezon dens de pelerinaje ortodoxe în România: pelerinajul de la Iași pentru Sfânta Parascheva în octombrie, Sfântul Dimitrie tot în octombrie, apoi hramul Radu Vodă în noiembrie.

Mănăstirea Sfânta Treime din Eghina, ctitoria Sfântului Nectarie, rămâne unul dintre cele mai vizitate locuri de pelerinaj ortodoxe din Grecia.

Ce a scris Sfântul Nectarie?

Sfântul Nectarie a lăsat mai multe scrieri teologice, dar cea mai cunoscută este imnul „Agni Parthene” (Ἁγνὴ Παρθένε, „Fecioară curată”), publicat în volumul Theotokarion în 1905. Este un imn marian paraliturgic, compus la sfârșitul secolului al XIX-lea, cântat de obicei în afara slujbelor sau la finalul Liturghiei. A ajuns să fie interpretat în multe biserici ortodoxe.