Ce este vortexul polar și cum ne influențează vremea

Vortexul polar stratosferic este o circulație de vânturi puternice care înconjoară aerul foarte rece de deasupra regiunii polare, la mare altitudine. Poate influența vremea de la sol, dar nu este o furtună care pleacă de la Polul Nord și ajunge, întreagă, peste România.

Când citești că „vine vortexul polar”, merită să desparți două lucruri. Una este ce se întâmplă sus, în atmosferă. Alta este prognoza pentru locul în care trăiești. Legătura există, însă nu funcționează ca un orar de tren.

Unde se află, de fapt

În acest articol vorbim despre vortexul polar din stratosferă. NOAA îl descrie ca pe vânturile de mare altitudine care înconjoară polul în sezonul rece. Pentru a-i urmări intensitatea, cercetătorii folosesc, între alți indicatori, vânturile măsurate la aproximativ 30 de kilometri altitudine.

Stratosfera

Deasupra stratului în care se produce cea mai mare parte a vremii. Aici se află vortexul despre care vorbim.

Troposfera

Stratul de lângă suprafața Pământului. Aici se produc cele mai multe fenomene meteo și se află curentul-jet polar, o bandă de vânturi rapide care separă mase de aer rece și mai cald.

Vortexul stratosferic și curentul-jet polar nu sunt același lucru. Confuzia contează. Curentul-jet din troposferă are un rol direct în vremea de zi cu zi; vortexul de mai sus îl poate influența, dar nu îl comandă permanent.

De ce se formează în sezonul rece

Pe măsură ce regiunea arctică pierde lumina solară, stratosfera de deasupra ei se răcește față de cea tropicală. Contrastul de temperatură susține vânturi puternice care bat de la vest spre est, în jurul polului.

Așadar, formarea vortexului face parte din ciclul sezonier al atmosferei. Simplul anunț că acesta se formează nu dovedește că urmează o iarnă excepțională.

Mai mult, intuiția ne poate păcăli. Un vortex puternic nu înseamnă automat ger mai puternic la noi. Când este puternic și stabil, aerul cel mai rece tinde să rămână mai bine izolat în regiunea arctică, iar la latitudini medii vremea poate fi mai blândă. Este o tendință, nu o garanție pentru fiecare țară.

Cum poate o încălzire sus să aducă frig jos

Uneori, circulația din stratosferă se schimbă brusc. Vânturile slăbesc, vortexul se poate deplasa față de pol sau se poate împărți în mai multe zone. În episoadele majore de încălzire stratosferică bruscă, vânturile urmărite de meteorologi își inversează direcția.

Denumirea sună pe dos dacă la știri se vorbește despre ger. Încălzirea are loc însă în stratosferă. Met Office explică că temperatura poate crește cu până la aproximativ 50 °C în doar câteva zile. Asta înseamnă o creștere față de temperatura inițială, nu că aerul ajunge la plus 50 °C. Și nu este o încălzire pe care o simți la nivelul străzii.

1. Schimbarea începe la altitudine

   Circulația din stratosferă este perturbată. Vânturile și temperatura se modifică.

2. Efectele se pot transmite mai jos

   Prin interacțiuni între vânturi și unde atmosferice, schimbările pot ajunge să influențeze circulația din troposferă. Nu este un rezervor de aer înghețat care se varsă peste orașe.

3. Unele regiuni pot primi aer mai rece

   Dacă se schimbă traseul curentului-jet, aerul rece poate pătrunde mai la sud. Efectele pot apărea după câteva săptămâni și nu sunt aceleași de la un episod la altul.

Acesta este mecanismul simplificat descris de cercetătorii NOAA pentru legătura dintre cele două straturi. Atmosfera de jos are și propria evoluție, care poate întări sau contracara influența venită de sus. De aceea, o perturbare a vortexului nu se transformă obligatoriu într-un val de ger în România.

Peisaj de iarnă, fotografie de context. Nu reprezintă vremea actuală din România. Foto: Lena Sova / Pexels.

Ce înseamnă pentru vremea din România

Nu poți afla data primei ninsori dintr-o știre despre formarea vortexului. Nici o hartă a vânturilor la 30 de kilometri altitudine nu ține locul prognozei pentru București, Cluj sau Iași.

Episoade de aer arctic pot apărea și fără o contribuție a vortexului stratosferic, arată NOAA. Invers, o perturbare sus poate avea efecte slabe la suprafață. O răcire reală nu devine mai puțin reală dacă titlul care o anunță folosește greșit termenul.

Când vezi o știre despre „vortexul polar care lovește România”, caută prognoza pe care se bazează. Pentru ce interval este valabilă? Ce regiuni sunt vizate? Vorbește despre temperaturi la sol sau despre o hartă din stratosferă?

Pentru decizii concrete, verifică avertizările Administrației Naționale de Meteorologie și prognoza locală actualizată. O explicație despre vortex îți spune cum poate funcționa atmosfera. Dacă mâine ai nevoie de geaca groasă, îți spune prognoza pentru mâine.