Ce înseamnă afantazie: când nu ai imagini în minte

Afantazia înseamnă că nu poți forma voluntar imagini în minte. Poți ști foarte bine cum arată un măr, fără să-l "vezi" mental când te gândești la el. Diferența privește vizualizarea, nu capacitatea de a gândi sau de a avea idei.

Încearcă să-ți imaginezi un măr roșu. Ce se întâmplă? Poate apare o imagine, cu o coajă lucioasă și o codiță. Poate ai doar o impresie vagă. Sau poate știi ce este mărul, îi poți descrie forma, dar nu apare nicio imagine. Aceeași cerință poate însemna experiențe foarte diferite pentru doi oameni așezați la aceeași masă.

Ce înseamnă să "vezi cu ochii minții"

Imaginea mentală este ceea ce poți evoca în absența obiectului. Nu trebuie să apară în fața ochilor și nici să aibă claritatea unei fotografii. Când vorbesc despre vizualizare, oamenii descriu cât de vie li se pare imaginea interioară, nu cât de bine văd cu ochii.

Capacitatea de vizualizare diferă mult de la o persoană la alta, explică cercetătorii Rebecca Keogh, Joel Pearson și Adam Zeman. La un capăt se află afantazia, adică absența imaginii mentale, iar la celălalt hiperfantazia, cu imagini deosebit de vii. Între ele există multe experiențe mai puțin spectaculoase. O imagine neclară nu este același lucru cu lipsa ei.

Să știi cum arată un obiect și să ai o imagine a lui sunt lucruri diferite. Poți răspunde "roșu, rotund, cu o codiță" pornind de la ceea ce știi despre un măr. Răspunsul corect nu dovedește că l-ai și vizualizat.

Poți descrie culoarea și forma unui măr fără să ai o imagine a lui în minte. Fotografie de Suzy Hazelwood, Pexels. Nu este un test de afantazie.

Exercițiul cu mărul nu pune un diagnostic

Pozele cu mere din ce în ce mai șterse sunt ușor de distribuit. Sunt mai puțin potrivite pentru verdicte despre propria minte. Un singur exercițiu te poate ajuta să formulezi o întrebare, dar nu înlocuiește o evaluare.

Un instrument folosit pentru evaluarea vizualizării este VVIQ, un chestionar despre claritatea imaginilor mentale. Versiunea originală are 16 întrebări. Îți cere să evaluezi claritatea imaginilor în mai multe situații, nu să recunoști un obiect dintr-o fotografie.

Dacă discuți despre asta cu cineva, întreabă "Ai o imagine sau doar știi la ce te gândești?" Întrebarea "Vezi ceva când închizi ochii?" poate încurca vederea propriu-zisă cu vizualizarea mentală. Nici răspunsul prietenului, nici o comparație făcută pe telefon nu trebuie tratate ca un diagnostic.

Poți avea imaginație fără imagini?

Da. Un cuvânt ne poate păcăli aici, fiindcă "imaginație" pare să ceară neapărat imagini. În realitate, poți inventa un dialog, o regulă de joc sau o soluție la o problemă fără să proiectezi o scenă în minte.

Persoanele cu afantazie pot fi foarte imaginative și pot rezolva sarcini despre care se credea că necesită vizualizare, arată sinteza publicată în Handbook of Clinical Neurology. Așadar, lipsa imaginii nu spune că lipsesc ideile. Nici nu îți stabilește talentul pentru desen, scris ori alte activități creative.

Asta nu înseamnă că experiența este identică pentru toată lumea. Sinteza prezentată de Universitatea din Exeter descrie diferențe în amintirile autobiografice și recunoașterea fețelor, dar precizează că nu toate persoanele cu afantazie au asemenea dificultăți. Nu poți deduce dintr-o etichetă cât de bine își amintește cineva copilăria sau dacă recunoaște oamenii pe stradă.

Dar în somn poți visa în imagini?

Da, se poate. Unele persoane care nu pot vizualiza la comandă au totuși vise vizuale. Tocmai diferența dintre "îmi propun să văd ceva" și "apare o imagine fără să o cer" contează aici.

Afantazia nu arată la fel la toți oamenii. Cleveland Clinic descrie atât lipsa imaginilor, cât și situații în care apar imagini involuntare, deși vizualizarea voluntară lipsește. Faptul că îți amintești un vis cu imagini nu exclude, de unul singur, dificultatea de a vizualiza în stare de veghe.

Este o boală? Trebuie tratată?

Afantazia prezentă dintotdeauna nu este considerată, în sine, o boală și nu necesită tratament. Mulți oameni o descoperă abia când află că alții chiar evocă imagini mentale. Până atunci, propria experiență li s-a părut firească.

Adam Zeman a introdus termenul "aphantasia" în 2015. Numele a făcut mai ușor de discutat o diferență pe care oamenii nu știau întotdeauna cum să o descrie. Cercetarea continuă, iar estimările despre cât de frecventă este depind și de criteriile folosite. Un procent fără această precizare ar simplifica prea mult lucrurile.

Dacă schimbarea a apărut brusc

E altă situație dacă puteai vizualiza înainte și ai pierdut această capacitate. Cleveland Clinic recomandă consult medical când observi o schimbare bruscă în felul în care funcționează imaginația sau gândirea. Nu o explica automat printr-un termen găsit online. Articolul de față este informativ și nu poate stabili cauza unei asemenea schimbări.

Dacă te-ai recunoscut în descriere, o formulare simplă poate fi mai utilă decât o etichetă pusă în grabă. "Știu cum arată, dar nu am o imagine în minte." De aici poate începe o conversație în care nu presupunem că toți gândim la fel.

Fotografia de deschidere: Andréa Devillier, Pexels.