Ce înseamnă scenariul galben în România?

În România, „scenariul galben” a fost, în principal, denumirea Scenariului 2 pentru funcționarea școlilor în pandemia COVID-19. El însemna învățământ mixt, cu prezență fizică pentru preșcolari, elevii din primar și clasele a VIII-a și a XII-a, iar celelalte clase participau prin rotație și online.

Termenul aparținea regulilor administrative pentru educație. Nu era o etichetă generală pentru spitale, autobuze, magazine sau starea emoțională a populației.

Cum a apărut termenul

Înaintea începerii anului școlar 2020-2021, autoritățile au împărțit modul de funcționare a școlilor în trei scenarii. Verdele însemna prezență zilnică pentru toți elevii, galbenul însemna o combinație între școală și cursuri online, iar roșul însemna participarea online a tuturor preșcolarilor și elevilor.

Alegerea se făcea pornind de la situația epidemiologică, dar nu numai de la un număr citit pe hartă. Consiliul de administrație al școlii propunea o variantă, inspectoratul și direcția de sănătate publică o analizau, iar comitetul județean sau al municipiului București pentru situații de urgență adopta hotărârea.

Pentru începutul acelui an școlar, criteriul epidemiologic era rata incidenței cumulate. Ea însemna numărul cazurilor noi din ultimele 14 zile, raportat la 1.000 de locuitori. În schema folosită atunci, intervalul de aproximativ 1 până la 3 cazuri la mia de locuitori era asociat, de regulă, cu scenariul galben.

Aici apare o nuanță pe care vechiul articol o pierdea. Pragul nu producea singur și automat aceeași decizie în orice localitate. Peste 3 la mia de locuitori, autoritățile sanitare prezentau analiza situației, iar comitetul competent putea decide trecerea la cursuri online. În lipsa unei asemenea hotărâri, școlile puteau rămâne în scenariul 2.

Ce făceau elevii în scenariul galben

În scenariul galben, preșcolarii și elevii din învățământul primar mergeau zilnic la școală. La fel se întâmpla cu elevii claselor a VIII-a și a XII-a, care aveau examene importante. Prezența se desfășura cu măsurile de protecție stabilite atunci pentru școli.

Elevii din celelalte clase de gimnaziu și liceu nu mergeau toți în aceeași zi. Ei reveneau parțial, prin rotație, de obicei pentru una sau două săptămâni, în funcție de organizarea unității de învățământ. În restul timpului, participau la cursuri online.

Asta este imaginea practică a expresiei: o parte dintre copii în clasă, o altă parte acasă, cu schimbarea grupelor după un program stabilit de școală. Detaliile puteau diferi de la o unitate la alta, pentru că infrastructura, spațiul și resursele nu erau identice.

De aceea, formularea „școala este în scenariul galben” nu însemna că toți elevii stăteau acasă. Nici nu însemna că fiecare clasă venea exact jumătate de săptămână. Hotărârea locală și programul școlii spuneau cum se aplica rotația.

Ce nu înseamnă scenariul galben

Pe 7 septembrie 2020, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a anunțat că rata de incidență cumulată a Capitalei era 1,12 la 1.000 de locuitori și că municipiul se încadra în Scenariul 2. În comunicatul citat de Edupedu, acest scenariu era explicat prin prezența zilnică a preșcolarilor, a elevilor din primar și a claselor a VIII-a și a XII-a, plus revenirea prin rotație a celorlalte clase.

Câteva zile mai târziu, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență a aprobat scenariul galben pentru unitățile de învățământ incluse în hotărâre. Documentul oficial trimitea la Ordinul comun nr. 5487/1494, emis de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

Traseul era administrativ: rata de infectare era analizată, școala propunea, autoritățile avizau, iar comitetul adopta hotărârea. „Galben” descria cursurile, nu o interdicție generală pentru locuitorii Capitalei.

Scenariul galben nu era un pachet automat de măsuri pentru spitale. Dacă o unitate de învățământ intra în acest scenariu, asta nu însemna prin ea însăși că spitalele trebuiau să aplice o procedură nouă sau că populația primea reguli speciale pentru consultații.

Nici transportul public nu intra automat într-un „scenariu galben” prin aceeași decizie școlară. O limitare a circulației, suspendarea unei curse sau o regulă pentru autobuze ar fi avut nevoie de un act separat și de o autoritate competentă. Nu poți deduce o asemenea măsură din culoarea folosită pentru școli.

Termenul nu desemna nici un concept din programarea neuro-lingvistică sau din psihologie. Nu există, în sensul administrativ verificat aici, o definiție a scenariului galben ca metodă de analiză a emoțiilor, de luare a deciziilor financiare ori de management al proiectelor.

În documentele despre școli, galben era doar eticheta scurtă pentru Scenariul 2. Sensul venea din ordinul aplicat atunci, nu din metafora culorii.

Dacă ai găsit expresia într-un anunț vechi al școlii copilului, nedumerirea este firească. Formulările au circulat în știri fără explicații, iar data documentului contează.

De ce trebuie citit cu o dată

Regulile nu mai sunt valabile în forma din 2020. Ministerul Educației arată pe pagina dedicată ordinului comun din 2021 că ordinul precedent a fost abrogat începând cu 1 octombrie 2021. Măsurile prezentate pe acea pagină au încetat să se aplice la 9 martie 2022.

Și sensul practic al scenariilor s-a ajustat în timp. Într-o etapă ulterioară, Ministerul a explicat că scenariul de funcționare se actualiza în funcție de cazurile confirmate într-o clasă, grupă sau unitate de învățământ, nu doar după harta de incidență a localității.

Așadar, dacă întrebarea ta se referă la un document din 2020, răspunsul este cel al regulilor de atunci: școală mixtă, prezență fizică parțială și rotație. Dacă vrei să afli ce reguli se aplică acum, un articol despre scenariul galben din pandemie nu este suficient. Caută comunicatul actual al școlii, al inspectoratului sau al autorității locale.

Ce faci când găsești termenul într-un anunț vechi

Mai întâi, uită-te la data hotărârii. Aceasta îți spune ce versiune a regulilor trebuie consultată și te ferește de amestecarea unor măsuri din ani diferiți.

Apoi, identifică autoritatea care a emis documentul. Pentru o școală, pot apărea consiliul de administrație, inspectoratul, direcția de sănătate publică și comitetul pentru situații de urgență. O postare fără număr de hotărâre sau fără trimitere la un ordin nu este suficientă pentru a afla programul exact.

În cele din urmă, verifică dacă anunțul vorbește despre Scenariul 2 sau folosește literal expresia „scenariul galben”. În perioada de început a anului școlar 2020-2021, cele două formulări indicau același regim de bază. Pentru clasele primare și terminale, prezența era zilnică, iar pentru celelalte clase, revenirea se făcea prin rotație și învățare online.

Un cititor care reține doar atât are răspunsul corect: scenariul galben a fost o soluție de funcționare hibridă a școlilor în pandemia COVID-19. Nu a fost o denumire pentru restricții automate în sănătate, transport sau viața de zi cu zi, iar regulile lui nu trebuie prezentate ca fiind active astăzi.