VSH și analizele de sânge care îl însoțesc

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) este un test vechi și simplu: arată câți milimetri cad globulele roșii într-un tub, într-o oră. Cu cât cad mai repede, cu atât în sânge e mai multă inflamație sau altceva care le face să se lipească între ele. Cifra spune că ceva se întâmplă în corp, nu ce anume.

Cum se măsoară

Sângele venos se recoltează pe anticoagulant și se aspiră într-o pipetă verticală de 200 mm, metoda Westergren. Stă nemișcat exact 60 de minute. Laboratorul măsoară apoi stratul de plasmă limpede de deasupra și îl trece în mm/h.

Pentru VSH nu trebuie să fii nemâncat. Dacă pe același bilet ai și glicemie sau lipide, acelea cer post, deci respecți biletul întreg, nu doar testul ăsta.

De ce crește: mecanismul, pe scurt

În mod normal, hematiile au sarcină electrică negativă și se resping, așa că cad încet, separate una de alta. Când ficatul produce mai multe proteine de inflamație (fibrinogen, imunoglobuline), hematiile se lipesc în „fișicuri de monede” și cad mai repede. De aici și legătura cu markerii de inflamație: VSH îi urmărește pe ocolite, prin felul cum se comportă sângele în tub.

E și motivul pentru care răspunde încet: reacționează după 24 până la 48 de ore și se așază înapoi în săptămâni. CRP urcă și coboară mult mai repede, de aceea medicii le cer des împreună. Despre el am scris în analiza CRP.

VSH mărit: ce poate fi în spate

Lista e lungă, tocmai fiindcă testul e nespecific. Cele mai frecvente:

• infecții, mai ales bacteriene (pneumonie, infecții urinare, osteomielită, tuberculoză); cele virale ridică de obicei mai puțin;
• boli autoimune și reumatologice: artrită reumatoidă, lupus, vasculite, polimialgie reumatică, arterita temporală;
• anemie, pentru că cu mai puține hematii în tub, frecarea scade și ele cad mai repede;
• sarcina și vârsta înaintată, fără nicio boală.

Mai rar, anumite tumori cresc VSH, dar cauzele de mai sus sunt cu mult mai frecvente, deci o cifră mare nu e sinonimă cu cancerul. Detalii pentru cifre ridicate găsești și în VSH mărit.

Ce înseamnă „VSH 50″ sau „VSH 100″

Intervalul normal îl vezi pe buletin, fiindcă diferă de la laborator la laborator și depinde de sex și vârstă: femeile și vârstnicii au valori de bază mai mari. Medicul nu se uită la 50 la fel la 25 de ani și la 70.

Un VSH moderat crescut (să zicem 25 până la 45), cu CRP normal și fără simptome, apare des la femei, la vârstnici, în anemii ușoare sau după o răceală. De obicei se reia la următorul control. Valorile foarte mari, peste 80 până la 100, mai ales cu dureri de cap, dureri articulare sau slăbire fără motiv, cer un consult în zilele următoare: în arterita temporală sau polimialgie valorile trec frecvent de 50 până la 100 mm/h. Cifra singură nu pune diagnosticul, dar nici nu rămâne uitată într-un sertar.

VSH în sarcină și la copii

Din trimestrul al doilea, fibrinogenul crește firesc, ca organismul să fie pregătit pentru naștere, și odată cu el crește VSH. Un VSH mărit la gravidă, fără alte semne, este de multe ori doar asta. Dacă ai găsit pe buletin și fibrinogen crescut, același mecanism le explică pe amândouă.

La copii intervalele de referință sunt altele. O infecție recentă, chiar o viroză, poate ține VSH sus câteva săptămâni. Pediatrul decide dacă e nevoie să repete analiza.

VSH scăzut

Un VSH foarte mic (1 sau 2 mm/h) apare mai rar și rar îngrijorează. Cauzele: prea multe hematii (poliglobulie), hematii cu formă neobișnuită care nu se pot alipi (sferocitoză, anemie cu celule în seceră), fibrinogen foarte scăzut sau insuficiență cardiacă. Dacă ți-a ieșit așa pe buletin, întreabă la control de ce.

Ce se citește lângă VSH

Un buletin nu se citește rând cu rând. Lângă VSH, medicul se uită la hemoleucogramă (leucocite, trombocite, hemoglobină), la CRP și, dacă bănuiește o infecție bacteriană serioasă, la procalcitonină. Dacă hemoglobina e mică, RDW ajută la sortarea tipului de anemie. Un VSH normal nu garantează că nimic nu se petrece, pentru că unele procese mici sau la început nu îl mișcă.

Nu încerca să „scazi” cifra cu antiinflamatoare luate pe cont propriu: ele nu tratează cauza. Mergi la medic cu buletinul și cu o listă de întrebări: ce o poate explica la mine, repetăm VSH-ul cu CRP, mai e nevoie de alte analize? De restul se ocupă cel care te examinează.