Ce înseamnă Halloween și care este originea lui?
Halloween înseamnă „ajunul Zilei Tuturor Sfinților” și este sărbătoarea de pe 31 octombrie. Numele vine din tradiția creștină occidentală, iar petrecerile de astăzi sunt cunoscute pentru costume, dulciuri și dovleci luminați.
De unde vine cuvântul Halloween
Expresia englezească All Hallows’ Eve numește seara dinaintea Zilei Tuturor Sfinților, sărbătorită pe 1 noiembrie în creștinismul occidental. „Hallow” înseamnă „sfânt”, iar „eve” înseamnă „ajun”. Așadar, traducerea numelui nu este „noaptea vrăjitoarelor” sau „sărbătoarea dovlecilor”, chiar dacă aceste imagini apar pe invitații și decorațiuni.
Forma mai veche All Hallows’ Even folosea „even” cu sensul de „seară”. Din scurtarea expresiei, în uzul scoțian, s-a format Halloween. Scrierea Hallowe’en, cu apostrof, păstrează urma literelor omise. Ambele forme numesc aceeași sărbătoare.
Data de 1 noiembrie se referă aici la calendarul creștin occidental. În calendarul ortodox românesc, în acea zi sunt pomeniți Sfinții fără de arginți Cosma și Damian, nu Toți Sfinții. Diferența de calendar explică de ce traducerea numelui nu se potrivește direct cu sărbătoarea ortodoxă din aceeași dată.
Ce legătură are Halloween cu Samhain
Samhain era un festival celtic care marca sfârșitul verii și începutul iernii. Istoria Halloweenului include posibile influențe ale acestei sărbători, alături de tradițiile creștine legate de pomenirea sfinților și a morților.
Dar originea numelui și istoria obiceiurilor sunt întrebări diferite. Numele se explică prin expresia englezească. Legăturile cu Samhain privesc formarea sărbătorii în timp; nu înseamnă că fiecare costum de astronaut sau fiecare joc de la o petrecere vine direct de la celți.
Explicația „Halloween este doar Samhain cu alt nume” lasă deoparte această evoluție. La fel, calendarul religios singur nu explică toate formele petrecerii moderne.
Costumele, dulciurile și „trick or treat”
În tradiția anglofonă, copiii se costumează și merg din ușă în ușă cerând dulciuri. Spun trick or treat, formulă redată în română prin „ne dați ori nu ne dați?”. „Treat” este dulcele oferit, iar „trick” trimite la o farsă.
Costumul nu trebuie să fie înfricoșător. Vrăjitoarele, fantomele și vampirii stau alături de supereroi, astronauți și personaje din filme. Dacă ai primit o invitație, verifică tema aleasă de organizator: costum de groază sau orice deghizare. Cuvântul „Halloween” nu stabilește singur regula.
Dulciurile nu fac din Halloween un echivalent al darurilor de Sfântul Nicolae. La Halloween, copiii costumați cer dulciuri la ușă; darurile din ghetuțe aparțin altei sărbători și altui obicei.
De ce se sculptează dovleci
Dovleacul cu un chip sculptat și o lumină în interior se numește jack-o’-lantern. Numele este asociat cu povestea irlandeză a lui Jack, cunoscută drept Stingy Jack. Este o poveste populară, nu relatarea unui fapt istoric.
Obiceiul felinarelor sculptate a folosit napi în Irlanda; în America de Nord, dovleacul a devenit materialul cunoscut astăzi. De aici vine legătura dintre sărbătoare și dovleacul luminat, nu din sensul cuvântului „Halloween”.
Chipul sculptat are expresia aleasă de cel care îl face: amenințătoare, amuzantă sau doar neobișnuită. Un dovleac zâmbitor este tot un decor de Halloween.
Halloween și sărbătorile românești de toamnă
În România, Halloween apare în petreceri, activități pentru copii și evenimente tematice. Nu este zi liberă legală: 31 octombrie nu figurează în lista sărbătorilor legale din art. 139 al Codului muncii. Programul unui eveniment nu schimbă programul de lucru.
Apropierea în calendar nu face din tradițiile românești un „Halloween autohton”. Obiceiurile de culesul viilor țin de munca și sărbătorile recoltei. Focul lui Sumedru și obiceiurile de Sfântul Dumitru au propriul rost în calendarul pastoral.
La Moșii de toamnă, rostul zilei este pomenirea celor adormiți, cu rugăciune și milostenie. Ziua se ține sâmbăta, înaintea ultimei duminici din octombrie, deci cade adesea aproape de Halloween. Apropierea din calendar nu transformă pomenirea într-o petrecere cu costume.
Credințele românești despre strigoi și obiceiurile din ajunul Sfântului Andrei, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, aparțin folclorului local. Cuvântul „strigoi” este de obicei pus în legătură cu latinescul striga. Usturoiul pus pentru protecție și poveștile despre întoarcerea morților au altă istorie decât petrecerea modernă cu dovleci. Asemănarea unor personaje nu face din aceste tradiții aceeași sărbătoare.